Despre mine

Dumitru Iulia

Blogs Home » Fapt divers » Diverse » Iulia scrie despre lucruri diverse

Iulia scrie despre lucruri diverse

Un blog despre diversitatea care ne inconjoara. Facem parte dintr-un mediu dinamic si poate necunoscut.



Articole Blog

01. Anul meu - un scurt rewind - Dec 31, 2018 6:38:00 PM
Pentru cine se întreabă dacă mai trăiesc sau dacă blogul mai există, ei bine, răspunsul este da. Motivul pentru care nu am mai postat, este faptul că am avut un an încărcat, plin de emoții.

Nu prea am mai povestit ce am mai făcut și asta datorită faptului că nu am avut cea mai bună stare fizică, deci ca atare nici inspirație la scris, deși din septembrie și până acum s-au întâmplat multe în viața mea, sau cel puțin așa mi se pare.

Pentru cine nu știe de pe mărețul Facebook, acum trec printr-o perioadă minunată, dar grea, care se numește a fi insărcinată, despre care o să vă povestesc curând. Așa că am preferat să mă odinesc și să las deoparte scrisul pentru un timp.

Anul ăsta blogul a împlinit 3 ani, pe care i-am celebrat mai mult în gând, dar mi-am promis că la următoarea aniversare, voi încerca pe cât posibil să nu las ca ziua să treacă.
Anul 2018 a adus pentru mine crearea unei familii. Și până la crearea unei familii au apărut tot felul de provocări peste care se pare că, am trecut cu bine, urmând ca 2019 să fie un an și mai provocator, dar orice pregătire în avans e binevenită.

În orice caz, vă doresc tuturor un An Nou cât mai frumos, plin de belșug și sănătate ca să putem să le trecem pe toate!

(Pe curând!)





02. Amintiri din curtea școlii - Sep 10, 2018 12:17:00 PM
Astăzi a început un nou an școlar. Pot să zic că îmi aduc aminte cu drag de anii de școală, de profesorii mei, de colegii mei. Îmi aduc aminte că-mi plăcea să stau în prima bancă, nu știu de ce, dar știu că rețineam lecțiile mai ușor și vedeam mai bine la tablă.

Probabil că am mai povestit asta, însă atunci când eram în școala generală, eram o gașcă întreagă care plecam spre aceeași școală. Numai din același cartier eram în jur de 6-7 copii, iar pe drum îi mai „culegeam” și pe alții. Era un sentiment plăcut, nu era zi să nu râzi sau să nu povestești ce ai făcut peste weekend.

Când ajungeam la școală, priveam tot timpul terenul de sport să văd dacă nu cumva era băiatul de care îmi plăcea pe atunci. Evident, la liceu lucrurile au stat altfel. Îmi amintesc în clasa a noua, toți bobocii își căutau „piesa” pe care să o observe în tăcere.

Trebuie să recunosc că nu-mi plăcea să merg la școală iarna. Cred că majoritatea fetelor admit asta, dar uram să fiu „spălată” cu forța, bulgărită și lasată să zac cu zăpadă în pantaloni toată ziua. Însă, singura perioadă din iarnă care îmi plăcea, era când venea vacanța de Crăciun. Din fiecare clasă se auzeau colinde, unele clase erau împodobite de către elevi și părinți.Profesorii așteptau și ei nerăbdători sărbătorile de iarnă. Era frumos.

Astăzi m-am uitat la știri. Mă uitam la chipurile elevilor. Nu era nimeni trist. Sunt sigură că fiecare dintre ei abia așteaptă să povestească ce a făcut în vacanță sau să se cunoască cu noii colegi. Anii de școală înseamnă amintiri.

În încheiere, vreau să vă zic, să aveți parte de un școlar cât mai bun, cu sănătate și tot ce vă doriți. Și nu uitați, creați-vă amintiri care să vă aducă zâmbetul pe buze!


03. Mâncăruri mediteraneene - Sep 5, 2018 10:32:00 AM
După cum am promis, astăzi vă voi povesti despre mâncarea degustată în Grecia. Vreau să menționez faptul că tot ceea ce se găsea „tradițional” în Rodos era de fapt, preluat de la turci, însă rețetele erau preparate „a la grec”. Probabil că dacă aș fi ajuns să vizitez casa unui grec, aș fi avut altă opinie, însă restaurantele și magazinele făceau acest lucru.

Trebuie să spun, cred că secretul alimenației grecilor, este faptul că legumele și fructele sunt nelipsite din meniurile lor, indiferent ce alegeai să mănănci, automat aveai lângă o salată sau preparatul în sine, avea la bază diverse legume: roșii, ardei, cartofi, măsline etc.

Musaka este un preparat pe care orice gospodină îl cunoaște, având origini turcești și se prepară chiar și la noi. Pentru cine nu știe, rețeta conține cartofi, carne tocată, sos de roșii, mai nou și cașcaval. În Grecia, musaka conținea cartofi, carne tocată, vinete și sos bechamel și era coaptă într-un vas de ceramică. Prețul unei porți era în jur de 8 euro la care mai primeai diverse garnituri.

Gyros, care de asemenea, mai nou se găsește și la noi, este un fel de shaorma (iată originea), însă nu cu lipie, ci cu o turtă, numită pyta care are la bază ulei de măsline. Gyros se prepară cu diferite tipuri de carne, cartofi prăjiți, ceapă, roșii și sos tzatziki. O porție costa 2-3 euro impăturită, între 5 și 10 euro la farfurie, depindea de restaurant.


Salatele grecești (de data asta, sigur sunt ale lor) conțin brânză Feta, care seamănă mult cu telemeaua noastră de oaie, și a fost contrar așteptărilor, însă roșiile lor au fost delicioase, chiar fiind predominante în salată. Prețul era de aproximativ 6 euro, în funcție de tipul de salată.

Souvalki (sper că am scris corect) sunt niște frigărui din diferite tipuri de carne. Nu pot să zic că m-a impresionat foarte tare ca preparat, însă este destul de consistent. Asemenea unei porții de Musaka, prețul era 8 euro și primeai diverse garnituri.


Pește și/sau fructe de mare îl găseai preparat în fel și chip, eu am ales o porție de spaghete cu creveți și sos cu multe legume. Ce pot să zic, m-am lins pe degete atunci, mă ling și acum. Prețurile puțin piperate la preparatele din pește, porneau de la 10-12 euro și urcau.


Ca desert, am gustat Baklava și Kataifi, tot din partea Turciei provenite, însă diferența dintre ele constă în faptul că sunt preparate cu miere și nuci în locul siropului și al fisticului. Se mai poate găsi rahat și halva. Prețurile diferă din loc în loc.
KataifiCred că am vorbit destul despre mâncare...cel mai bine, dacă puteți și vă permiteți, este să vizitați Grecia și să vă bucurați de savoarea preparatelor mediteraneene. Între timp, vă recomand două cărți care vă pot aduce arome gustoase la voi acasă: Sosuri, dressinguri si condimente - Maria Cristea Soimu și Carte de bucate de la manastirile din Grecia.



04. Vacanță în Rodos, Grecia - Aug 30, 2018 7:35:00 PM
Kalimera! Așa spun grecii în fiecare dimineață atunci când te întâlnesc. Bănuiești că înseamnă „bună dimineața” și zâmbești. Cam așa a fost pentru mine vacanța din Rodos, Grecia. A fost pentru prima dată când am plecat din țară și recunosc că am văzut și plusuri și minusuri, însă nu am de gând momentan să scriu despre ele, ci despre cât de mișto a fost.

Insula Rodos este una dintre cele mai mari insule din Grecia, fiind faimoasă pentru Colosul din Rhodos din perioada antică (apropo, statuia nu mai există încă de pe atunci, deci riști să ai o dezamăgire, dacă nu citești în prealabil). Pentru cine nu știe ce e Colosul din Rhodos, aflați că a fost o statuie de peste 30 de metri închinată zeului Helios (zeul soarelui). În prezent, „fostele” picioare ale statuii, sunt reprezentate de un cerb și o căprioară, simboluri ale insulei.

Mi-a plăcut foarte mult faptul că pe plajele lor, care erau în general pietroase, erau curate și bine întreținute. Muzica nu urla, turiștii nu erau înghesuiți, curățenia era sfântă. Într-adevăr, plăteai 5 euro/zi/șezlong, dar merita. Dacă doreai să rezolvi problema plajelor pietroase, aveai ca soluție să îți achiziționezi papuci speciali concepuți. Din fericire, existe și plaje nisipoase, depinde de zona unde te cazezi, însă pentru a ajunge acolo, am luat o cursă cu feribotul până la Faliraki (13 euro dus-întors).

Mâncarea delicioasă, dar consistentă m-a făcut să realizez că grecilor le place să mânânce, însă am apreciat faptul că toate preparatele pe care le-am mâncat, conțineau cel puțin o legumă. Uneori mai primeai ca desert pepene roșu sau struguri, ceea ce mi s-a părut foarte tare. Am experimentat Musaka, Gyros, Souvalky și Kataifi, dar și brânza Feta (care nu m-a impresionat prea tare), dulceață de măsline verzi, miere de portocal și bine cunoscutul ulei de măsline. Toate bune. O cină de două persoane ajunge la estimativ 20 de euro cu băuturile incluse (vă povestesc mai multe într-un viitor articol).

În Rodos, tot ce reprezintă istorie merită vizitat, însă ia-ți o zi, chiar două din vacanță pentru a putea vedea o parte din obiectivele istorice ale insulei. Muzeul de Arheologie din Orașul Vechi, Acropolisul din Lindos și din Rodos, Mânâstirea Tsambika, Valea Fluturilor și acvariul din oraș.

Și pentru că nu este suficient să povestim, este cazul să vă las să vedeți și câteva poze:


Eli BeachPicioarele ColosuluiO fântână, în dreapta era o biserică


Pe portul din Rodos


În drum spre FalirakiAcropolisul din Rodos
Mânâstirea Tsambika

Piesă a Muzeului de Arheologie (mozaic)
Curtea muzeului
Acropolisul din LindosBelvedereSpecie de fluturi din Valea Fluturilor (aproape că nu-i vezi, ziua hibernează, noaptea zboară, având culoarea roșie)


Miroseau superb!

Familie tradițională
Un apus, dar nu sfârsitul..
„Avion cu motor, ia-mă și pe mine în zbor...”

Bonus: o pisicuță drăgălașă prin port!





05. Rețete delicioase - Jul 27, 2018 1:54:00 PM
Îmi place să gătesc. Deși înainte mi se părea ceva complicat, acum totul mi se pare mai ușor. Încă nu am ajuns în bucătărie să fiu 100 % creativă, dar mă folosesc de fel de fel rețete, majoritatea online. În bucătărie, sunt adepta cantităților clare, în special atunci când fac prăjituri, dar nu numai atunci. Iată, cele mai reușite rețete, nu altfel decât delicioase.

Pachețele de pui - una din rețetele mele preferate, și asta pentru că o singură porție conține legume, carne, smântână, lipie, vin și se gătește în cuptor. Este ușor de preparat și îți garantez că te lingi pe degete. Rețeta este preluată dintr-o revistă, dar o găsiți și pe site-ul revistei.

Chec cu legume - o rețetă atât de simplă, încât nu este nevoie să o cauți de mai multe ori. Conține ouă, gogoșari murați, măsline și cașcaval și este o minunăție în gură. Rețeta am preluat-o de pe Youtube, de pe un cunoscut vlog culinar.

Supă cremă de ciuperci - preluată tot de pe același vlog culinar, această rețetă am încercat-o pe când eram la începuturile purtării aparatului dentar, când nu putea consuma decât mâncăruri moi. Supa iese delicioasă, eu i-am modificat cantitățile de data asta, pentru că ieșea o cantitate pe care nu ar fi consumat-o nimeni. Supa este foarte bună caldă, cu crutoane.

Chec cu banane - mai devreme v-am povestit de checul cu legume, acum trec de partea cealaltă a deserturilor. După cum îi spune și numele, checul conține banane, dar și bucăți de ciocolată sau nucă. Este o bucurie să-l prepar și imediat după ce e gata îmi doresc să-l gust. Sfatul meu este să ai răbdare, că altfel se sfărămâ și vei ciuguli firimituri.

Turtă dulce - anul trecut, de Crăciun, m-am gândit că ar fi super dacă aș face turtă dulce, numai bună pe frig și ger. Ce să zic, a fost un real succes, deși a durat foarte mult să le gătesc, însă când am gustat, papilele mele gustative cântau. Această rețetă conține melasă, pe care o găsești la magazinele naturiste.

Tort cu mascarpone și fructe - dacă rețeta anterioară am pregătit-o cu ocazia sărăbtorilor de iarnă, tortul cu mascarpone și fructe l-am pregătit anul acesta de Paști. Este un tort ușor de făcut și pentru care garantez că nu va rămâne nimic.

Recomand cu căldură aceste rețete, pentru că sunt explicate pe îndelete, și poți învăța să te bucuri de experiența gătitului. Deși aceste rețete le-am preluat de pe Youtube (cu excepția pachețelelor de pui), articolul nu este scris pentru a promova un anume canal. Ceea ce am vrut eu să evidențiez, este faptul că gătitul devine o plăcere atunci când îl pui în practică.



06. 1 an cu aparat dentar - cum a fost? - Jun 24, 2018 9:10:00 AM
La finele lunii mai, am avut o realizare: am împlinit 1 an de când mi-a fost montat aparatul dentar. Trebuie să spun că după 1 an în care am schimbat lunar arcul, elasticele, am folosit ceară ortodontică și am început să folosesc unguent cu propolis, am început să zâmbesc și să nu mai am nicio reținere.

Pentru mine aparatul dentar a presupus mult curaj și răbdare, deoarece cu cât înaintezi în vârstă, cu atât dinții se îndreaptă din ce în ce mai greu. Practic, medicul ortodont lucrează cu oasele tale, deci nu se întâmpla nimic peste noapte și nici munca lui nu este ușoară.

Înainte de montarea aparatului dentar am suferit o extracție, iar după vreo 7-8 luni am suferit altă extracție pentru a se mișca dinții pe arcadă și pentru a prinde un aspect estetic. Nu este cel mai plăcut să renunți la ce aveai înainte, însă baba suferă la frumusețe spune o vorbă din popor.
Apoi, în locul unde au fost făcute extracțiile mi s-au adăugat niște sârmulițe (nu le cunosc denumirea) pentru a se micșora spațiul interdentar. Trebuie să recunosc, a fost groaznic la început, dar pe măsură ce a trecut timpul, corpul s-a obișnuit.

Igiena este foarte importantă, în special când porți aparatul dentar. La igiena mea de până atunci s-a adăugat apa de gură și periuțele interdentare pe care e bine să le folosești la fiecare spălare.

Ca și costuri, pentru cei care vor să-și pună aparat dentar, trebuie să știți că nu este ieftin. În această perioadă de 1 an am ajuns la costuri de estimativ 6000 de lei, ce au inclus amprentare, montarea aparatului, schimbarea arcului și a elasticelor lunar și extracțiile.

În ceea ce privește, adaptarea mea la societate cu aparatul dentar, a fost chiar ok, mă așteptam ca lumea din jurul meu să nu mă privească cu ochi buni, în special atunci când mă prezentam la serviciu. Cea mai simpatică reacție este a copiilor. Au fost copii care au spus: „V-ați pus proteză, doamnă?”, „Dar ce ai în gură?”, „Woa, aveți elasticele sub forma de infinit!”. Toate opiniile copiilor mi-au adus zâmbete și lumină.

Ceea ce vreau să subliniez este că, dacă tu îți dorești să faci o schimbare care te ajută să te simți mai bine, eu nu văd de ce să nu o faci. Dar trebuie să te gândești și la consecințe. În cazul meu, consecințele sunt de ordin pozitiv.







Și încă nu s-a terminat, dar știu că eforturile nu sunt în zadar.
07. Wedding day(s) - Jun 16, 2018 5:14:00 PM
Iată că m-am întors după o lungă absență. Absență întemeiată sau nu, m-am căsătorit și asta a însemnat multă pregătire (chiar și sufletească), organizare și odihnă. Din fericire, totul a ieșit bine și în plus, am revenit și cu o tonă de inspirație pentru scris și povestit cu voi. Așa că astăzi o să vă povestesc cum a decurs organizarea nunții mele.Prin titlu sugerez că deși nunta este doar o zi, de fapt, în spate se află multă răbdare și dorință de bine. Poate că printre cititori se regăsesc viitori miri, așa că sper ca articolul meu să fie util.

Pentru început, noi am luat toate sălile de nunți din Brașov la rând pentru o ofertă de meniu. Așa am descoperit că, e bine să faci rezervare cu cel puțin 1 an înainte pentru nunta ta, pentru că locurile se ocupă imediat. De asemenea, trebuie să fiți atenți la ofertele de meniuri, gândiți-vă ce le-ar plăcea invitaților voștri. Încercați să-i suprindeți și spun asta, deoarece este destul de plictisitor să mergi la mai multe nunți într-un an și să găsești aceeași mâncare peste tot unde te duci. Pe lângă mâncare, trebuie verificată și oferta de băuturi. În cazul nostru, am ales Hotelul Ramada, sala TAS care găzduiește până la 110 persoane. Meniul a fost variat, fără farfurii încărcate, hotelul oferindu-ne băuturile nealcoolice incluse în meniu. Pentru că băuturile alcoolice am dorit să le aduce noi, am apelat la firma Liquor Store și la Cramele Recaș.

Apoi, am căutat muzica și fotograful. Noi am ales un DJ pentru simplu fapt că ne-am dorit ca repertoriul să fie de toate genurile, de la oldies la ce este mai nou. Cât despre fotograf, asigurați-vă că are în ofertă și video și/sau alte ședințe foto/produse. Majoritatea au oferte destul de variate, dar nu strică șă faci o întrebare. Este important de reținut să nu permiteți niciunui serviciu pentru nuntă/botez/petrecere organizată să-și afișeze bannerul cu reclame. Acest sfat l-am primit de la fotograf, și acum dacă stau bine să mă gândesc avea dreptate, căci nu ne-ar fi plăcut să vad reclame la produse la propria nuntă.

Apoi, ne-am interesat de biserică. Recomand să căutați din timp biserica, să vă interesați dacă în data aleasa de voi nu este post sau vreo sărbătoare în care nu se fac nunți. De aceea, cel mai bine este ca data să fie aleasă după consultare și cu calendarul bisericesc. Pentru slujba la biserică trebuie să plătești contribuție, taxă slujbă și taxă foto-video. Pentru slujba în sine, preotul îți poate cere vin, miere și pișcoturi.

După toate astea, urmează să vă căutați de îmbrăcat și de încălțat. Nu a fost ușor, mai ales că prețurile erau exagerat de mari, atunci am învățat că tot ce înseamnă nuntă este supraestimat și supraevaluat de către comercianți. Am fost la târguri de nunți, la căutare în tot orașul, prin București și din nou prin tot orașul pentru a găsi ceea ce ne place și ceea ce ne permiteam.
După care, am pornit să cumpărăm verighetele și alte accesorii. Ne-am găsit cu ușurință bijuteriile, pentru că ne-am îndrăgostit imediat de un anume model, așa că nu am stat prea mult pe gânduri.

Noi am urmat și lecții de dans, pentru că aveam două picioare de stânga, așa că ne-am căutat o melodie care să ne reprezinte și în pași de mambo am reușit în vreo 12-13 ședințe să nu uităm coregrafia + un vals.

Spre final, ne-am întors spre mâncare. Noi nu am vrut să avem vestitul candy bar, însă ne-am dorit să avem totuși un platou de prăjituri pe masă. Așa că am mers la toate cofetările din Brașov și am degustat tot felul de minunății. Ce viață grea, nu? Într-un final, am ales cofetăria Bombo.
După ce ne-am lins degetele, am apelat și la o florărie pentru buchete, cocarde, prezidiu, flori pe masă. Doamna de la florărie a fost o drăguță și a acceptat să-mi pună cireșe în buchet și mi-a acceptat toate mofturile în materie de flori. Decorațiunile florale au fost realizate la Flower Shop.

Dacă faceți atât cununia civilă, cât și cea religioasă în aceeași zi, trebuie să mergeți să faceți niște analize și să depuneți actele la primărie. Analizele se dau de la medicul de familie, care la final vă eliberează un certificat prenupțial. Atenție, însă, totul costă. Analizele au constat în: HIV, VDRL, radiografie pulmonară. La Primăria Brașov se stă la coadă pentru a prinde o anumită oră, deci cu căt mai de dimineață, cu atât mai bine.

Să nu uit de cea mai importantă resursă, resursa-timp. Pentru organizarea unei nunți este extrem de importantă această resursă. Pentru noi a fost cam așa:
Rezervare restaurant: cu 1 an și jumătate înainte (restaurantele preiau avans)
Semnare contract muzică și foto: cu 1 an și jumătate înainte
Biserică: cu 6-7 luni înainte 
De îmbrăcat și de încălțat: cu 6 luni înainte (durează până în penultima zi înainte de nuntă)
Invitațiile de nuntă: cu 4-5 luni înainte
Verighetele: cu 3 luni înainte
Lecțiile de dans: cu 3 luni înainte
Florile: cu 2 luni înainte
Prăjiturile: cu 2 luni înainte
Analizele cu 14 zile înainte
Primăria: cu 10 zile înainte (analizele să fie valabile, când depuneți actele)

Bineînțeles, pentru o nuntă mai sunt necesare coafeză, manichiuristă, make-up artist, bărbier pentru care e musai să faci programare pentru că nu au timp să ia pe nimeni din senin.

După toată alergătura, chiar și în ziua nunții, care a fost o mare bucurie în viața noastră, tot ce contează este să zâmbiți, să vă bucurați de ziua cea mare, să nu uitați că fără invitați totul este de prisos, și mulțumiți lui Dumnezeu pentru că vă aduce sănătoși și după eveniment.
Cheltuiala ține și în ziua nunții, dar cert este că la final am respirat ușurați și nu am rămas datori. Restul...sunt detalii pe care fiecare cuplu le ține pentru el.

Mulțumiri:
Părinților și nașilor noștri, fără ei, nunta ar fi fost inexistentă...
Hotelului Ramada pentru calitatea mâncării, servirii și pentru apartamentul nupțial și, un mic dejun pe gustul nostru...
Ansamblului Mugurelul Râșnov pentru deschiderea de a colabora și de a ne face o mare bucurie...
Părintelui Mircea Adam pentru slujba deosebită de care am avut parte, de faptul că a fost înțelegător cu noi și pentru faptul că a venit la timp să ne deschidă ușile înainte să înceapă ploaia...
Și nu în ultimul rând, mulțumiri invitațiilor noștri care ne-au fost alături și care ne-au însoțit în această frumoasă călătorie...


08. Snacks-uri și dulciuri de mult uitate - Feb 11, 2018 10:41:00 AM
Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate.

Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite.


Biscuiții Bazzaconi. Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Standard Snacks, de aceea nu îi mai găsești.


Viva Chips cu Pizza. Spre deosebire de cele cu pui, astea erau mai bune, deși te zgâriau pe cerul gurii. Nu le-am mai văzut de foarte mult timp.


Krax cu Tapioca. O nebunie în gurile copiilor. Uitasem că erau 80 de bani. Din păcate, din produsele Krax au rămas cele cu șuncă (mie personal nu-mi plac) și cele cu paprika.


Cheetos. În America sunt destul de populare, la noi în țară au dispărut de mult. Au fost pentru o scurtă perioadă de timp, încât îmi amintesc prea puțin de ele.

Kubeti. Pâine prăjită cu diferite arome (pizza, salam, brânză). Acum există varianta de Stix. Nu sunt la fel.

Și acum trec la dulciuri. O parte din cele despre care voi scrie aici mai există, sau cel puțin așa cred.Cerealele cu ciocolată Rollo. Îmi aduc aminte că nu erau aduse vara, deoarece ciocolata se topea, așa că de obicei le găseai iarna și primăvara. Nu știu dacă mai există pe piață sau nu. Update: mai există.Iaurtul înghețat de la Danonino. Aveai și instrucțiuni, iar unele pachete aveau și bețe de plastic să le înfigi în iaurt. Ca și gust era bun, nu știu dacă mai găsești să faci înghețată, dar iaurtul este. Brandul s-a extins, astfel încât găsești Danonino de toate soiurile.


Snacks-urile dulci Olla se înrudeau cu pernițele Viva. Erau incredibil de dulci, pe mine mă dureau măsele după ce le mâncam, așa că le achiziționam foarte rar. În schimb, aveam colegi de clasă ce le savurau destul de des. Olla nu se mai găsesc (corecție - ba se mai găsesc), doar pernițele Viva.
Cornurile cu ciocolată Chipicao. Le cumpărai pentru că aveau tot felul de colecții, ca de exemplu, abțibildele cu pokemoni sau harta cu animalele lumii. Încă mai există Chipicao și este popular printre copii.

Pickachiu era cel mai rar.
Dintre cele menționate, care erau favoritele voastre?


09. Despre mine la 16 ani - Feb 8, 2018 9:29:00 AM
Am ajuns să împlinesc și vârsta de 26 de ani. Nici că-mi vine să cred. Din fericire, la 26 de ani nu ești bătrân, dar simți că timpul trece repede. Fiind o fire nostalgică, mi-am amintit cum eram eu acum 10 ani.Nu știu cât de mult m-am maturizat de atunci, dar știu că am avut parte de tot felul de întâmplări care probabil că m-au maturizat.

Cum eram la 16 ani? Un copil în căutarea dragostei. Cu dorința de a cuceri, de a simți îmbrățișări și de a cunoaște oameni noi. Ceea ce s-a și întâmplat. La 16 ani nu-ți dorești altceva decât să treci prin viață și să te distrezi.

Au trecut 10 ani de atunci, ceea ce mi se pare interesant. Timpul trece foarte repede, mai ales acum când suntem în general ocupați să ne atingem idealurile în rutina zilnică. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că mă bucur că am câștigat atât de mult din adolescența mea. Sunt de părere că mi s-au împlinit dorințele (ai grijă ce-ți dorești), am învațat mult (cum să treci peste greutăți singur), am iubit mult (fiecare băiat pe care l-am întâlnit l-am iubit în felul său), m-am distrat (cu prietenii mei nu era zi să nu râdem, când eram elevă mergeam la baluri), am luat și note bune și mai puțin bune fără să mă necăjesc din cauza lor. Deci mai pe scurt, m-am bucurat de tot ce se ivea.

Am regrete? Da și nu. Vreau să întorc timpul înapoi? Nu. Cel puțin nu încă. Sunt prietenii pe care nu le mai pot recupera? Da. Am iubit pe cine trebuie? Da și nu.

Uneori e bine să ne punem aceste întrebări. Măcar o dată la 10 ani, să ne autoevaluăm. Așa îți poți da seama cât ai realizat. Deși e devreme să spun că sunt împlinită, pot spune că mă bucur că nu am o viață plictisitoare.

Le mulțumesc tuturor celor care mi-au făcut acești 10 ani de neuitat!

Bonus, o altă fotografie cu mine de când aveam vreo 16 ani.


10. Eu și Vodafone - Jan 7, 2018 4:42:00 PM
Voi scrie acest articol, nu pentru a face reclamă negativă sau pentru a păta imaginea Vodafone România. Sunt clienta lor de prin anii 2000 și ceva (e drept, am avut și o mică pauză, după care am revenit).

Motivele pentru care sunt clientă Vodafone e faptul că totuși sunt mulțumită de cum funcționează rețeaua. Nu am avut niciodată abonament, deoarece m-a mulțumit întodeauna oferta cartelei. Când mi-am dorit mai mult, și mi-am permis am reîncarcat cu mai mult, când nu, nu. Foarte simplu până aici.

Dar ce mă deranjează cel mai tare, când e vorba de Vodafone, este faptul că modul cum sunt prezentate ofertele. Tot timpul este o manieră enervantă, mai rău decât pliantul de pe clanță de la ușa de intrare pe care îl lasă angajații pizzeriilor.

În general, primești SMS în jurul orei 7-8 dimineața. Adică practic ți se dă trezirea, în cazul în care nu ai făcut-o deja. De obicei, primesc mesaje pozitive cu chestii pe care mi le tot dau, de aceea, această postare nu este o anti-reclamă, sunt convinsă că toate rețelele mobile fac publicitate agresivă. Dar sunt situații la care v-ați fi gândit „hmm, poate ar trebui să trec pe la OPC”. Iar săpătămâna aceasta, un astfel de gând m-a dus, după o conversație cu o tipă, angajată Vodafone.

-Bună dimineața!
-Bună dimineața!
-Vă sun din partea companiei Vodafone pentru a vă prezenta o ofertă la cartelă, sunteți de acord să continuăm?
- Da.
- În regulă, trebuie să știți că acest apel va fi înregistrat.
(După care tipa trăncănește într-una despre o ofertă de reîncărcare cu 7 euro). - nimic rău până aici, mă gândeam că persoana respectivă încearcă să-și facă treaba, iar nu aș vrea să fiu genul acela de client, care fuge când vede o persoană cu o ofertă nouă pentru care acel om este angajat.
-Sincer, mulțumesc de prezentare, dar oferta nu este pe interesul meu.
- De ce? Aveți așa de multe beneficii! (începe să le detalieze).
- Mi se pare prea mult 7 euro.
- Cum să vi se pară mult? Pai dumneavoastră reîncărcați cu 6 euro acum, ce-i mare lucru un euro în plus? (totul era schimbat, față de până acum, iar eu m-am simțit ca la SRI).
Atunci a fost momentul, când practic am simțit nevoia să mă apăr și să-i explic persoanei respective că e decizia mea dacă mi se pare mult 6 sau 7 euro. Și am început să-i explic, după care a început să vorbească peste mine, iar discuția devenise un fel de piață de legume. Observând că nu are nicio șansă, s-a supărat (era furioasă la telefon) și-a luat la revedere și a închis.

Vă mai amintiți de gândul meu? Ei bine, nu a existat, deoarece m-a bufnit râsul.
Deci, rectific: nu este anti-reclamă, nici publicitate. Sunt în continuare client. Doar că am vrut să subliniez momentul exagerat. Sunt sigură că fiecăruia dintre noi ni s-a întâmplat cel puțin o dată.



11. Bun venit, 2018!! - Jan 2, 2018 8:18:00 PM
La mulți ani tuturor!! Vă doresc un an plin de împliniri, iubire și sănătate!

Nu știu cum a fost 2017 pentru voi, dar pentru mine nu a fost cel mai împlinitor an, din păcate. Așa că anul acesta sper la ceva mai bun. Nu aș știi să vă spun ce se va întâmpla anul acesta cu blogul, însă poate că voi scrie mai rar, dar voi încerca să scriu mai bine.

Nu știu rețeta blogurilor de succes, însă eu am rețeta proprie.....pentru a scrie, nu pentru succes neapărat.


Așa că vă doresc, să încercați propria rețetă anul acesta. Dacă nu ați descoperit-o, creați-vă una. Știu că merită. Este ca un cadou, pe care trebuie să vi-l faceți.



12. Filme cu impact - Dec 27, 2017 10:19:00 PM
Știu că nu am mai scris de ceva vreme. De mult nu am mai povestit împreună cu voi. Aș spune că am avut o perioadă destul de solicitantă, timp în care nu am reușit să mai ating niciun subiect pe aici. Partea bună e că mi-am revenit, am o vacanța liniștită, așa cum sper că o aveți mulți dintre voi.

În schimb, m-am uitat la multe filme, m-am abonat la Netflix și am descoperit foarte multe titluri care, poate unii dintre voi le-ați văzut, sau poate nu (trebuie să le vedeți). Sunt filme care au impact emoțional și nu numai. Sunt filme cu subiecte delicate și care au un mesaj puternic.

O să încep cu câteva filme care m-au ajutat să-mi dau seama cât de mult îmi place regizorul Steven Spielberg și să admir creatvitatea pe care o are acest om, astfel încât știe să îmbine istoria cu personalitatea umană și să creeze povești minunate. Printre filmele cu impact se regăsesc: The Schindler s list, Amistad,The Colour Purple.

Cât despre actori, mie întodeauna mi-a plăcut actorul Robin Williams. În general, l-am văzut în filme de comedie, însă de data asta, depășește orice așteptare. Dovada vie că un actor de comedie știe să joace, din punctul meu de vedere, în orice filme. Vă las pe voi să savurați Good Will Hunting. Am și varianta feminină a lui Robin Williams: Emma Stone și filmul The Help.
Pe acesta l-am văzut acum câteva săptămâni, cel mai recent văzut din această listă
Acum s-o dau pe partea romantică: The Bridges of Madison County mi s-a părut că este un film pe care ar trebui să-l vadă în special bărbații, nu voi spune de ce.

Ar mai fi și alte filme, pe care doar le voi lăsa pe aici:
12 Years a Slave
Girl, Interrupted
Sleepers
Titanic
Philadelphia
Shawshank Redemption
Testament of Youth
Despre trup și suflet
Up in the air

Între timp, vă invit să savurați aceste filme. Cât despre perioada de urmează, vă doresc tuturor un An Nou fericit, cu sănătate și împliniri! Eu voi reveni după data de 2 ianuarie. La mulți ani!!




13. Idei de cadouri - Dec 3, 2017 6:06:00 PM
A venit luna cadourilor!

Dacă ați rămas în pană cu ideile de cadouri pentru sezonul de iarnă 2017, vă invit să descoperiți ofertele lunii decembrie. Sunt doar câteva idei pentru persoanele care nu sunt sigure de cadourile pe care doresc să le ofere de Crăciun celor dragi. Spor la cumpărături!

Pentru că fie vară, fie iarnă, ochii noștri au nevoie de protecție, anul acesta de sărbători aveți parte de o ofertă specială din partea site-ului lensa.ro:

Dacă vreți să faceți cadou unei prietene foarte bune și nu știți ce îi puteți dărui, puteți apela la prețuri unice pentru toate buzunarele:

Dragi părinți, pentru copii, cele mai interesante oferte de iarnă le veți găsi, în special la Emag:


Pentru doamne și domnișoare, dacă vă este complicat, găsiți aici de îndat`:

Bineînțeles, să nu uităm de domni:

Un cadou oferit, o bucurie mai rar de găsit!


14. De ce sunt asa expresiva pe Facebook? - Nov 26, 2017 8:34:00 PM
Mă întâlnesc câteodată cu diverși cunoscuți de ai mei pe care nu i-am văzut de mult timp, iar discuția dintre noi decurge astfel:

„- Salut! Ce mai faci?
- Eh, uite bine.. (fiecare cunoscut are propria versiune de „bine”). Dar tu?
- Eh, și eu cu una, alta.
- Ești foarte activă pe Facebook. Văd că scrii acolo de toate.”

Eu sunt genul de persoană care-și exprimă des emoțiile și sentimentele. Sunt un om expresiv. Deseori mă trădează nonverbalul. Online, spun frecvent despre stările mele, preferințele mele, dezamăgirile mele etc. Nu știu să zic dacă e în regulă treaba asta sau nu, însă o fac.

Vreau ca cei din jurul meu să învețe de la mine. Vreau să fiu un model de „așa da” sau chiar, de „așa nu”. Iar dacă în prezent, societatea e mai mult activă în online decât în offline, eu încerc să mă adaptez situației. Îmi place să împărtășesc tot felul de lucruri cu voi. Poate mi se trage din faptul că am crescut singură la părinți. Dar poate nici nu contează.




15. De ce este atât de mișto Stranger Things - Nov 4, 2017 8:43:00 PM
Săptămâna trecută a apărut sezonul 2 al serialului Stranger Things, de care v-am mai povestit. Trebuie să recunosc că este plăcerea mea vinovată, așa că anul ăsta mi-am făcut abonament la Netflix pentru a putea să-l văd de la episodul 1 până la episodul 9 (sezonul ăsta sunt 9, față de primul unde au fost 8) într-o singură seară.

Nu știu în România câți se uită la acest serial, cert este că merită fiecare secundă savurată. Pentru a nu vă face spoiler, m-am gândit că pentru a vă convinge să devină și plăcerea voastră vinovată, să vă explic de ce este atât de mișto Stranger Things.

Povestea lui Mike și Eleven. Dacă veți urmări serialul vă veți bucura de fiecare clipă pe care o petrec cele două personaje împreună, fiind imposibil să nu vă doriți de fiecare dată să vedeți mai mult. Sunt personaje care transmit emoții puternice.

The Demogorgon. Fiind genul SF, nu o să vedeți doar niște copii. Demogorgonul este o „chestie”, descoperiți voi ce este. Atât vă spun că vă va ține în suspans modul cum apare și dispare acest personaj.

Muzica. Dacă nu-ți place muzica anilor `80, nu știu cât de mult îți va plăcea serialul. Dar totuși încearcă. Eu zic că merită.


Nu e plictisitor. Fiecare serial pe care l-am văzut a avut cel puțin unul - două episoade plictisitoare.Stranger Things e pe principiul puțin, dar bun. Toate episoadele te țin în priză, de aici și termenul de binge-watching (să urmărești totul cap-coadă într-o zi). Avantajul Netflix: găsești toate episoadele deodată, nu e nevoie să mai aștepți încă o săptămână pentru alt episod. Dezavantaj: aștepți cam un an pentru următorul sezon.

Meme-urile. Meme-urile sunt un bonus pe care vi-l dau.

Încercați!
16. Românii si mobbing-ul - Nov 2, 2017 9:26:00 PM
Câți dintre noi am fost puși în situația de a fi umiliți la locul de muncă de colegi sau de șef? Câți dintre noi am plecat triști și descurajați de la locul de muncă? Câți dintre noi considerăm că suntem încărcați de sarcini și responsabilități la serviciu?

Sunt sigură că dacă aș fi acum într-o sală cu 100 de persoane și aș adresa aceste întrebări, 80 de persoane ar ridica mâna la toate cele trei întrebări. Oare acest lucru este în regulă pentru o societate în dezvoltare?

M-am gândit să mă leg exact de fenomenul de mobbing, asta deoarece am simțit asta pe propria piele cândva și încă o resimt din când în când, încercând să sper că nu se repetă fenomenul. Conform Wikipedia, mobbing-ul este „exercitarea stresului psihic asupra cuiva la locul de activitate”. Ceea ce înseamnă că mobbing-ul este un fenomen negativ creat de alții față de cineva. La noi, la români, se poartă.

Românii sunt un popor agresiv. Un popor care îndură, dar în același timp înjură printre dinți sau în gura mare și nu încearcă deloc să intervină în situații grave, precum este mobbing-ul. Cei care încearcă să combată fenomenul pot ajunge să fie marginalizați, deoarece nu se supun șefului, precum ceilalți colegi.

Nu numai șeful poate fi potențial stresor, ci și colegii. Am avut la viața mea colegi de muncă ce respingeau orice om nou (nu-l salutau, îl ignorau, îl studiau din cap până în picioare, apoi șușoteau); mie, dacă se putea, îmi spuneau tot felul de vorbe nelalocul lor („Vezi că ai nevoie de psiholog!” - asta m-a marcat cel mai tare), vorbeau despre mine, deși eram lângă ei, ridicau tonul la mine („Aoleu, ce ai făcut! O mituiești pe șefa!” - asta mi-a spus o „șefă” de tură, de față cu șefa de magazin căreia i-am daruit ceva de Moș Nicolae, căci asta am simțit să fac la vremea aceea) și colegi care pârau.

Îmi aduc aminte că o dată, atât de stresată eram de șefi și de colegi încât am ajuns la urgențe și am avut nevoie de perfuzie, și pe deasupra am și leșinat. Până acolo am ajuns. Am mai pățit și altele, gen mi-a scăzut imunitatea din cauza stresului de am făcut vărsat de vânt (dar asta e o altă poveste). Am citit pe net povești cu persoane care au decedat după ce au plecat de la locul de muncă pe fondul oboselii. Deci până aici duce.

Nu știu în alte țări cum e. Nu cred că mobbing-ul există doar la noi. În alte state (vezi SUA), fenomenul de mobbing are altă fațadă, cea sexuală. La noi e încă tabu. Nu știm dacă există. Probabil că da. Din păcate, nu avem o legislație în acest sens. Există diverse ONG-uri, pe care nu prea le-am văzut active în acest sens, și Consiliul pentru Combaterea Discriminării (în care nu știu dacă pot avea încredere).

Românii nu știu ce este mobbing-ul. Dacă ar știi, ar exista educație în acest sens și instituții care să apere. Majoritatea românilor sunt obișnuiți cu mobbing-ul, din nefericire.

Eu îl consider un distrugător de vise.



17. Cele mai mișto conferințe TED - Oct 14, 2017 8:29:00 PM
Știu, nu am mai postat de mult. Nu știu dacă v-a fost dor de mine sau nu (eu cred că nu), dar mi-am propus ca periodic să mai scriu pe aici, chiar dacă voi avea un an de foc, un an cu multe provocări, iar oboseala își va spune cuvântul. Deci, voi scrie mai rar, dar nu renunț la acest blog.

În ultima perioadă, m-am gândit mult la conferințele TED. Pentru cine nu a mai auzit sau văzut vreodată o astfel de conferință, vă pun la dispoziție, aici, în această postare, câteva exemple, care din punctul meu de vedere, sunt cele mai mișto conferințe, respectiv discursuri pe o anumită temă științifică/socială. După ce le veți urmări, vă veți da seama că trebuie să vă schimbați modul de gândire (sau nu).

Rita Pierson - Every kid needs a champion.
Rita Pierson este profesor american. A constat că elevii nu pot învăța dacă nu există relații umane care să-i motiveze și să se simtă iubiți.

Ken Robinson - Do schools kills creativity?
Specialistul în educație și arte Sir Ken Robinson vorbește, cu umor, despre rigiditatea școlilor în ceea ce privește creativitatea copiilor.

Julie Lythcott Haims - How to raise successful kids without over-parenting
Părinte a doi copii, povestește de momentele prin care părinții își sufocă proprii copii: excesul de activități extrașcolare, alergătura după „note bune” pentru înscrierea la colegii de prestigii.

Alina Ursu - The sound of education..in the ghetto
Alina este profesor și în discursul ei vă vorbește despre impactul pe care educația l-a avut asupra vieții ei și nu numai.

Alexander Betts - Why Brexit happened - and what to do next
Sociologul vorbește despre percepția greșită asupra globalizării ce a condus la fenomenul Brexit.

Exemplele pe care vi le-am dat, sunt acele conferințe care și-au pus amprenta asupra mea, mi-au schimbat modul de a vedea lucrurile. Vă invit și pe voi să priviți. Și de ce nu, să-mi trimiteți și mie, alte discursuri interesante.



18. Replici celebre ale profesorilor mei din liceu - Sep 17, 2017 7:14:00 PM
Îmi aduc aminte câteodată că am avut și eu 15, 16, 17 ani. Am fost eleva colegiului economic din Brașov. Inițial nu am fost încântată de a studia la un liceu cu profil de servicii, deoarece am visat dintodeauna că voi fi elevă la un liceu cu profil de filologie. Eh..uneori visele nu se îndeplinesc.

Am fost destul de trsită de faptul că ajunsesem să fac un profil care-mi displăcea total: alimentație și turism, mai precis, urma să am calificarea de ospătar. Ceea ce mă zgâria pe urechi. Dar până la urmă a fost bine, așa că pe această cale le mulțumesc profesorilor mei din liceu. Fără profesionalismul și bucuria de a fi profesori nu ar mai fi fost orele la fel de plăcute și nici anii de liceu.

Mi-a plăcut faptul că aveau simțul umorului în anumite momente, ceea ce i-a făcut extraordinari, mai ales, pentru că perioada adolescenței este complicată și agitată, astfel încât nu se comportau imposibil.

Replici celebre ale profesorilor mei din liceu (pe care mi le amintesc; amintirile, însă, sunt nenumărate):
„Doi puncți” (n.b. era ironic)
„Roșii umplute cu pastă de brânză”
„Aoleu, cât piper ai pus!”
„Uniforma ta unde este?”
„Ia să vad, pe cine ascult eu astăzi...pe Mihaela sau pe Ștefania?”
„Nu dau accept pe Facebook.”
„Ești brănean?”
„Borsec, cine mai vrea Borsec?” (n.b. bidoanele de Borsec miroseau a țuică - această întâmplare, promit că o voi povesti cu altă ocazie).

Ideea este că profesorii nu ai cum să-i uiți. Ei își pun amprenta asupra vieții tale și nu este ușor să faci în așa fel încât să pui o amprentă pozitivă asupra elevilor tăi.

Pe mine m-au câștigat pe viață.
16 ani
19. Gras vs.slab - Sep 1, 2017 7:29:00 PM
Cum e mai bine să fi? Cum vor ceilalți să fi? Cum vrei tu să fi? De ce societatea nu acceptă oamenii grași, dar cei slabi sunt admirați? Cum îi stă omului bine?

Omului îi stă bine zâmbind, fiind el însuși. Îi stă bine atunci când exprimă emoții pozitive; îi stă bine atunci când are speranță și este optimist sau îndrăgostit. Mai contează dacă e gras sau slab? Vă dau eu răspunsul: nu.

De fiecare dată când mi se spune „vai, ce drăguț, dar pe când bebe?!” stârnește o adevărată milă pentru cei care o spun și asta pentru că e clar că acele persoane au stereotipii. Stereotipul siluetei tip viespe e un mit. Eu bănuiesc că vine de pe vremea când femeile se strângeau cu corsetul până când nu mai puteau. Cam de prin secolul XVI provine această mentalitate, mai ales când femeile îți arătau senzualitatea cu astfel de siluete.

Dar noi nu mai suntem în acele perioade. Acum femeile au șunci, cur, țățe mari și umflate. Da, așa sunt denumite în secolul XXI.

Nu uita, atunci când întrebi o fată cât mai are până naște, gândește-te de două ori; poate în spatele burții sale se ascunde o boală, o suferință sau de ce nu, o prăjitură cu ciocoloată care a ajutat-o să-și trăiască viața așa cum își dorește. Oprește-te din etichetare!


Postare dedicată persoanelor care mi-au cedat locuri în autobuz/pe bancă în parc/pe scaun/care mi-au mângâiat șuncile. Vă mulțumesc! Chiar mă distrați.

Eu mă iubesc pe mine, dar voi?



20. Street Food Brasov - overrated? - Aug 24, 2017 9:44:00 PM
După multe auzite și după promovarea de pe Facebook, m-am decis să merg și eu la Street Food, organizat și în Brașov, de această dată. Locația este amplasată, după cum majoritatea știți, sub Tâmpa, orarul este în timpul săptămânii de la ora 12 la 23, iar în weekend de la ora 10 la 23 (24 - 27 august).

Eu am ajuns azi în jurul orei 19 și am rămas mască de modul cum este organizat totul; pentru cine nu a mai fost până acum la un Street Food, mâncarea se servește dintr-o rulotă și în general găsești preparate care se servesc cu mâna. Deci să revin la subiect. Toate aceste rulote erau amplasate pe o alee destul de strâmtă, astfel încât trecătorii și viitori consumatori nu aveau loc unii de alții. Se formaseră cozi interminabile, iar persoanele care au venit cu bebeluși în cărucior (da, ați citit bine) nu aveau loc să treacă de câinii în lesă care păreau (sărăcuții!) că vor deveni sanitarii evenimentului.

Apoi, am zis că totuși parcă miroase bine și aș ciuguli ceva, mai precis un burger (pentru că asta îmi doream în prinicipal), am zis că mno, hai să mă așez și eu la o coadă. Până m-am prins cum stă treaba, că într-un colț al rulotei plătești, iar la coadă stai doar cu bonul, m-am trezit că bucătarii luau pauze între comenzi pentru a prepara alte comenzi. Ceea ce recunosc, m-a ofticat pe deplin. I-am înțeles într-un final pe bucătari, dar în același timp, aveam și un gust amar.



În final, după 3 rulote unde am pățit același lucru, la a patra a fost cu noroc. Ora la care într-un final am reușit să servesc ceea am dorit a fost 21:30. Not cool. Partea bună e că am mâncat un burger făcut în fața mea, gustos, proaspăt. Prețul a fost 20 de lei că am luat și cartofi prăjiți, dar prețurile diferă de la stand la stand. Ca desert am gustat niște cannolli pe care am dat 15 lei, care mi-a fost greu să-l mănânc din cauza aparatului dentar, dar care avea o cremă delicioasă.
Cannolli cu vanilie (burgerul nu a mai apucat să fie pozat)
Per ansamblu, festivalul mi se pare supraestimat, la rulote se putea mânca și în anii `90, se poate și acum, deci nu e mare fenomen; e doar un trend. Cel puțin, asta e părerea mea, poate că sunt persoane care au mai participat și la alte Street Food-uri și au savurat fiecare clipă acolo. Poate cândva se va organiza la Brașov în Centrul Civic, locație care nu a mai fost folosită de multă vreme pentru niciun festival.
Oricum, toată această experiență, mi-a amintit de o melodie:



21. Dragul meu cititor - Aug 16, 2017 11:13:00 AM
Astăzi este o zi specială, închinată acestui blog pe care ai ales să-l citești și care a evoluat datorită ție.
Acest blog, care momentan poate nu este unul din preferatele tale, dar poate cândva va deveni, împlinește 2 ani.

În acești 2 ani, am învățat de la tine că îți place să citești despre locuri în care ai fost sau îți dorești să mergi, despre realitatea noastră de zi cu zi. Știu sigur că te atrag titlurile care dezvăluie totul sau nimic, dovada că și anul acesta ai ales să citești cât mai divers. Uite! Aici am dovada că ai fost alături de mine încă un an pentru că aceste postări au strâns peste limita imaginată de mine; sunt 10 lucruri diverse, dacă vreodată te plictisești de cotidian, recitește-le și îți vei reaminti cât de frumoasă și intensă este viața:
10. Cruda mamă natură
9. Fata cu cercel de perlă
8. Înapoi din vacanță
7. 5 ore într-o instituție publică
6. Aparat dentar?!
5.  Tinerețe
4. Promisesem că nu mai scriu despre politică, dar...
3. Iarna
2. Călătoria mea într-un oraș favorit
1. Știați că?

Eu nu pot decât să-ți mulțumesc și să sper că nu vei renunța să mă inspiri, să mă susții și să mă citești. Iată că am ajuns să nu-mi fac foarte multe planuri de viitor, căci prefer să trăiesc prezentul alături de tine. Pentru anul ce va urma, îmi doresc să fac în continuare parte din viața ta ca și până acum.

Cu drag,Iulia



22. Ce îmi place la Madonna - Aug 15, 2017 11:02:00 AM
Pare ciudat, dar mie îmi place Madonna. Să fiu clară: îmi place Madonna anilor `80 și un pic din `90 și asta pentru că face parte din copilăria mea, am crescut cu piese ale Madonnei, am urmărit videoclipurile controversate la televizor.


Ce îmi place la ea? Ei bine, faptul că are curaj să fie nebună într-o lume a Hollywood-ului în care doar entertaiment-ul contează, iar în același timp se comportă ca atare pentru un entertainer.
Nebunia ei îi aduce faimă, dar îi aduce și probleme, în special cele de imagine, dar în cazul ei, reclama negativă e tot reclamă.
Îmi place și faptul că deși anul acesta face 59 de ani, ea nu se lasă și încearcă mereu să se reinventeze.

Și dacă tot vorbeam de piesele ei, vă las să ascultați câteva dintre piesele noi și vechi ale Madonnei (printre cele care îmi plac, dar poate voi aveți alte preferințe):

1985: Into the groove
















1987: La Isla Bonita



1989: Like a Prayer

1993: Bad Girl
1998: The Power of Goodbye
2000: Don`t tell me
2005: Hung up
2009: Celebration

23. Cărți care mi-au plăcut - Aug 11, 2017 9:49:00 AM
De curând a fost Ziua Iubitorilor de Cărți, iar eu mă aflu printre ei chiar dacă nu am postat. Așa că pentru a sărbători (cu întârziere), voi împărtăși cu voi câteva cărți pe care le-am citit și mi-au plăcut atât de mult încât vi le-aș recomanda și vouă cu multă căldură, indiferent dacă sunteți cititori înrăiți sau nu.Dacă vă plac poveștile sau acțiunile incredibile, vă recomand să citiți cărți care sunt în serie. Ca de exemplu, „Harry Potter” (le-am parcurs pe toate), „Urzeala Tronurilor” (doar o parte din ele), „Dune” sau colecția Annei Holt (ultimele două nu le-am citit, dar mi-au fost recomandate de alte persoane). Motivația mea pentru recomandările în serie este suspansul pe care îl ai de la un roman la altul, faptul că povestea nu se termină după doar 300 de pagini. Cel mai mult mi-a plăcut seria „Harry Potter”,însă nu aș știi să vă spun care dintre cele 7 mi-a plăcut cel mai mult, asta pentru că toate sunt foarte reușite. Poate „Talismanele morții”? 


Dacă vă plac poveștile de amor, sunt sigură că ați auzit de romanele lui Nicolas Sparks care deja nu mai sunt la modă, cu excepția romanelor siropoase ale Norei Roberts, vă recomand „Mic Dejun la Tiffany” a lui Truman Capote care nu are nicio legătură cu siropeala și erotismul, ci este o poveste clasică a unui bărbat îndrăgostit de o damă de companie. Mai multe detalii aici. Alte variante: „Cum să scapi de Matthew”, „Nunta lui Isobel”.


Dar printre cărțile care mi-au plăcut cel mai mult se numără „Sunt aiurită și se ia”, „Peripețiile coafezului”, „Jemina Jones”, romane de comedie pe care le savurezi cu fiecare pagină și care îți aduc un zâmbet în fiecare capitol.

Și dacă tot am vorbit de cărți care mi-au plăcut, aveți ocazia să le descoperiți sau chiar să vă achiziționați chiar voi cărți pe care le veți savura. Fiecare carte reprezintă o poveste, iar voi sunteți cei care alegeți ce poveste vă place. Lectură plăcută!
24. Anxietate tinerească - Aug 7, 2017 12:35:00 PM
Fac parte dintre acei tineri care își fac griji pentru propiul viitor. Îmi fac griji pentru un loc de muncă, pentru o viață în care trebuie să ai rate la bancă, o familie care să nu fie nevoită să fie despărțită de alte meleaguri străine.

Eu cred că aceste griji sunt pe de-o parte normale, deoarece îți dorești ca viața ta să fie ca și a celorlalți, iar modelul din familie își spune cuvântul. De cele mai multe ori, ne dorim să fim ca părinții noștri sau chiar opusul, în funcție de experiența de viață a fiecăruia.

Pe urmă, apar mentalitățile celor din jur, care pun presiune pe niște idei, cum că trebuie să faci așa și pe dincolo ca să nu știu ce. Este foarte greu, mai ales la început de drum să nu asculți părerile celor din jur, chiar dacă unele nu sunt importante sau vin de la diverși oameni care nu au nicio legătură cu viața ta. Aici intrăm la categoria în care grijile nu sunt normale.

Tot ce îți dorești, ca tânăr anxios după ce asculți în stânga și în dreapta, este să te gândești: „dacă au dreptate”, „dacă pățesc ca ei”, și mulți alți „dacă...”, și aici este și sursa grijilor. E simplu: te temi. Astfel că, unii dintre noi ne blocăm și preferăm să nu mai acționăm deloc, iar alții se bagă cu capul înainte și își înfruntă frica.

Anxietatea asta tinerească trebuie să dispară. Trebuie să avem speranță, căci fără ea am fi ca și morți. Păcat că nu suntem considerați importanți din punctul de vedere al celor cu scaune (nu le spun numele, mi-e silă), astfel că încerci cum poți să fi pe un făgaș normal.

Câinii latră, caravana trece.
Știu că nu se mai poartă chestia cu #rezist, dar revin cu ideea că este important să nu te pierzi și să-ți încerci șansele, indiferent de cât de mici sunt.







25. Tipuri de persoane care merg în cluburi - Aug 3, 2017 7:42:00 PM
După o absență de 4-5 ani de când nu am mai mers prin cluburi, nu-mi amintesc sincer de ce am absentat atât, așa că i-am dar o nouă șansă când am fost la o petrecere de burlăcițe, acum îmi amintesc perfect de ce am preferat să nu mai merg în astfel de localuri. Iată de ce:

În primul rând, muzica nu este pe gustul meu. Fiecare melodie este mixată, iar unele dintre ele sunt pierdute în timp și spațiu. Obișnuiesc să mă zbânâțăi pe ea, o oră, două, trei, după care mă plictisesc pentru că simt că fac parte din altă galaxie.

Evident, nu erau chiar așa bâtrâni, dar așa arătau printre noiApoi, în al doilea rând, ceva m-a șocat: tipurile de oameni care-și petrec veacurile prin astfel de locuri. Am descoperit că lucrurile s-au schimbat de când nu mai fost. Dacă înainte puteam vedea doar liceeni sau studenți, acum nu o să vezi decât tipi de vârsta a doua, care nu fac decât să stea cu băutura în mână și să urmărească fel de fel de gagici pe care urmăresc să le agațe. Și nici unele tipe nu pot să zici că erau mai breze. Modul cum dansau și cum discutau între ele, m-au făcut să scriu despre tipuri de oameni care se găsesc în club:



1. Cei care doresc cu disperare să agațe pe cineva. Da, cluburile sunt pline de ei. Parcă îi miroși de la intrare și le observi îmbrăcămintea care emană un parfum de „ia-mă cu tine”.

2. Cei care au venit la băut. E imposibil să nu vezi pe cineva în club să nu consume vreun cocktail sau vreo bere la 15 - 20 de lei.

3. Cei care dansează. Ei bine, aceste persoane fac parte din categoria „Așa da”. Normal, la club când te duci, vei merge pentru că ai în plan să dansezi. E adevărat, de la decent la indecent nu e decât un singur pas.

4. Cei care au scandalul în sânge. De obicei, e bine să nu stai în calea lor. Nu au chef decât să împartă pumni în stânga și în dreapta. Trebuie să ai grijă să nu fi tu cel țintit.






Partea bună e, că m-am distrat observând aceste stereotipuri, iar acum le împărtășesc cu voi.
Nu o luați ca atare, nu prea merg în cluburi. Pur și simplu, locul meu nu e pe acolo.