68 membri
"[...] Pentru o parte din tineret, problema primordiala a restabilirii intregului romanesc nu este problema civilizatiei noastre, ci problema reorganizarii statului. Problema statului tare.
Un stat care nu poate asigura existenta fizica si spirituala a neamului majoritar, un stat care nu poate promova valorile nationale - zic ei - este un stat care se condamna singur. Si au dreptate.
Pentru alta parte a tineretului, problema statului e, dimpotriva, o problema derivata. Importanta nu e, pentru acestia, atat forma organizatiei de stat, fie ea oricat de tare, cat realitatile in slujba carora acesta militeaza. Problema sufletului romanesc in fata invaziei cotropitoare a Apusului, problema formei de viata romaneasca - a deslusirii , a ceea ce e cu adevarat al nostru, a cuvantului pe care-l avem de spus altor neamuri -, acestea sunt pentru alti tineri probleme esentiale. Un stat tare, pus in slujba altor valori decat ale nemului, e tot atat de inutil ca cel de astazi.
Nationalismul efectiv nu poate fi o simpla veleitate de a realiza o forma de stat tare. El se cere implinit in planul concret al valorilor economice, fie pe linia lui Cuza, fie pe aceea a lui
Vintila Bratianu, fie pe oricare alta; iar in planul cultural, pe linia lui Eminescu si a lui Iorga.
Aci, deosebirea dintre cele doua directii ale generatiei mele se adanceste.
Unii vor incerca deci lupta pentru nationalizarea vietii burgheze romanesti, dar pe masura ce vor inlocui pe straini se vor preface sufleteste aidoma cu dansii.
Ii vor birui poate pe straini in substratul economic, dar vor fi biruiti de ei spiritual, in romanitatea lor, caci vor impune firii noastre obiceiuri de a face, de a fi si de a gandi ce nu sunt ale noastre. Astfel zis, vor deveni agenti de schimb, de circulatie a valorilor burgheze internationale.
Triumfatori, vor impune sufletului romanesc acealeasi servituti straine care se chemau odinioara forme fara fond, adica o organizatie politica inspirata de experientele de aiurea, o organizatie privata ( cod civil) fara potrivire cu realitatile in care traiesc 14 din cele 18 milioane de locuitori ai tarii, o organizatie economica fara legatura cu nevoile si obiceiurile noastre.
Vor realiza astfel, cum bine observa un prieten, forma cea mai moderna a neobonjurismului roman.
Ceilalti vor incerca, dimpotriva, sa se apropie in viata lor de stilul de viata al marii majoritati a romanilor de pretutindeni.
Mai intai ca sa-l cunoasca. Apoi, ca se apropie sufleteste de el, sa si-l insuseasca, sa se reconstituie sufleteste din atmosfera de spiritualitate organica si unitara a acestui stil de viata! Se vor purta romaneste, vor gandi, vor vorbi si vor scrie romaneste.
Si, in urma, vor incerca sa inlesneasca viata acestui neam. Sa-i usureze rezistenta impotriva zgurei de mahalagism si de instrainare, care ameninta sa conrupa si ce a mai ramas intreg din el. [...]" Fragment din "Tanara Generatie", carte care cuprinde scrierile lui Mircea Vulcanescu despre generatia sa, in perioada interbelica din secolul trecut.
Cartea este extrem de actuala, tinara generatie de atunci fiind caracterizata de Eliade astfel: "cea dintai destul de libera ca sa poata actiona spiritualiceste dupa voie, destul de inzestrata ca sa poata crea - si totusi osandita sa astepte, sa lupte ca sa supravietuiasca si sa-si risipeasca fortele in maruntisuri". (Tendintele tinerei generatii, in Vremea din 25.12.1932.)
Cateva note de actualitate: cei care au condus pana cum tara nu au incercat sa creeze o viata economica predominant romaneasca, au reusit, din contra, sa vanda tot; stilul de viata autentic romanesc nu mai apartine marii majoritati a romanilor.
Totusi, esential este stim cine suntem. Aceasta cunoastere reprezina primul pas spre reconstructia Romaniei.
Se incarca ...
