Despre mine

Mandu Ioan

Blogs Home » Profesional » ONG » A.N.C.M.R.R. - Filiala judetului Olt

A.N.C.M.R.R. - Filiala judetului Olt

Din initiativa a 31 de persoane, pensionari militari si veterani de razboi, provenite din unitatile militare din Caracal si Deveselu, s-a infiintat, la 28 februarie 1990, prima asociatie din tara a cadrelor militare in rezerva si in retragere.

Articole Blog

01. SANGE PROSPAT IN INSTALATIE ! - May 18, 2016 1:19:00 PM
                               Se consolideaza randurile noastre !

                            Informatii pe surse, dau ca sigura pensionarea in viitorul apropiat a col. Neacsu Ion, actualul comandant al CMJ Olt.
Fiind persoana care a contribuit din plin la calvarul recalcularii pensiilor noastre- ca si liderii asociatiei, care neprimind mandat din partea membrilor  au sustinut Bucurestiul in desfiintarea pensiilor militare, iar mai de curand in demonstratia de forta ca 65 e mai mare decat 80%, acesta iata ca va trece in tabara noastra. Desigur ca este persoana care cu ordine mai mult verbale decat scrise, a avut un rol destul de nefast in recalcularea pensiilor.
Acum cand domnia sa, beneficiind de privilegiile Legii 223, va simti pe propria piele diferenta dintre contributivitate si pensia militara, poate se va implica in activitatea noastra, pe care activ fiind, nu a avut taria sa o o sprijine.
******Se pare ca echipa falimentara de la Slatina va fi preluata de  persoana care are cea mai recenta legatura cu mediul militar din care am provenit cu totii !
Ii uram BUN VENIT SI PENSIE INDELUNGATA !
02. ELEMENTE DE CALCUL ALE PENSIILOR FOSTE SI ACTUALE MILITARE - Jan 16, 2016 9:50:00 AM
In intentia de a contribui la ajutorul celor care nu au ori nu stapanesc calculatorul si programele de calculator, dand curs multipelor cereri de limpezire, de lamurire si ajutor postez mai jos elemente care au intrat si pentru care sunt certitudini ca vor intra in baza de calcul a pensiilor noastre

Mentionez ca datele din coloana 4, respectiv din pensia incasata pe luna decembrie, sunt reale, conforme cu cele dupa decizia de pensionare si fisa de pensie dupa fosta Lege 164/2001 si apartin unui camarad, iesit pe legea respectiva si la  ULTIMA valoarea de referinta sectoriala 197,3387, anterioara taierii pensiilor militare.

Funtia respectiva dupa cum observati este de lt. col. 4,2- la minim, la minim fiind si in prezent intrucat nu a mai apucat actualizare, acesta fiind la sfarsitul anului 2015 beneficiar al Legii 241.


Nr.crt. Elemente ce se iau in calcul Valoarea elementelor ce se iau in calculConform ultimei actualizari a Legiii de salarizare a peronalului militar Pensia din decembrie 2015 Pensia din ianuarie 2016Cu aceleasi elemente dar cu procentul de 65% si cu vechimea  dupa noua lege-223/2015 La 30 nov 2015 La 1 decembrie 2015 adica la recalcularea 2016 VALOAREA DE REFERINTA SECTORIALA197,3387 VALOAREA DE REFERINTA SECTORIALAAdica indexata cu 10%217,0725
Valoarea in lei a fiecarui element Valoarea in lei a fiecarui element 1 Coeficient de ierarhizare a soldei de gradGRADUL MILITAR 1,7 336 369 2 Coeficient de ierarhizare a soldei de functieFUNCTIA  PENTRU CARE S-A PRIMIT SOLDA 4,2 829 912 3 Salariul de merit 20% din - 2 166 182 4 Indemnizatie de comanda/ conducere 40% din - 2 332 365 5 Vechimea gradatiile1-7, fiecare cate 7% 42% din – 1-4 698 768 6 Indemnizatie de dispozitiv25% din 1-5 25% din 1-5 590 649 7 Total- baza de calcul 1-6 2951 3285 8 Procentul de calcul al pensiei 88,66% din -7 88,66% din -7 84 % din -7 9 Pensia cuvenita 88,66% din -7 2616 2760 10 Sporul pentru decoratii10-15-20 % 15 %-din 9 393 414 11 Pensia bruta 9+10 3009 3174 12 Netul pensiei
Se scad cas-ul si impozitul Ce se incaseaza de la postas/ce intra in cont Ce se incaseaza de la postas/ce intra in cont ***Exact cat a primit in luna ianuarie 2016, cu indexarea de 5%
03. DACA VRETI SA AFLATI MAI MULTE - Jan 12, 2016 7:36:00 PM




http://pensionariimilitariuniti.blogspot.ro/
04. - Jul 24, 2015 7:04:00 PM



IN CE SITUATII SE VOR AFLA PENSIONARII MILITARIORICE SE VA INTAMPLA CU PENSIILE ACESTORA
LA DATA DE 1 IANUARIE 2016 SI DUPA ACEASTA DATA
1. CEI PENSIONATI ANTERIOR ANULUI 2011
 
a). Cei cu pensii majorate in urma desfiintarii pensiilor militare:-Se vor indexa  cu acelasi procent al pensiilor civile - Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.-Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad şi solda de functie,  potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă şi a mediei soldelor de funcţie din  baza de calcul . În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate. Procedura de actualizare se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. -Art. 60. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit şi cuantumul pensiilor aflate în plată se păstrează în plată cuantumul avantajos- Art. 111- Recalcularea, în condiţiile prezentei legi, se poate face şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se acordă, în termen de cel mult 24 de luni, începând cu luna următoare depunerii documentelor. Procedura de recalculare se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin.  -Art. 109
b) Cei cu pensiile diminuate fata de  anul 2010, ulterior reintregite prin L. 241/2013: 
-Se vor indexa  cu acelasi procent al pensiilor civile- Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.- se vor  restitui diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele primite, la cererea tilularilor acestora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Modalitatea de aplicare se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, emise în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.- Art. 121. -Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad şi solda de functie,  potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă şi a mediei soldelor de funcţie din  baza de calcul . În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate. Procedura de actualizare se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. -Art. 60. Prima actualizare se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad şi soldelor de funcţie ale militarilor şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.-art 109.- Recalcularea, în condiţiile prezentei legi, se poate face şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se acordă, în termen de cel mult 24 de luni, începând cu luna următoare depunerii documentelor. Procedura de recalculare se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin.  -Art. 109

2. CEI PENSIONATI  INCEPAND CU ANUL 2011 (IN BAZA L. 263/2010). -Se vor indexa  cu acelasi procent al pensiilor civile -Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad şi solda de functie,  potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă şi a mediei soldelor de funcţie din  baza de calcul . În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate. Procedura de actualizare se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. -Art. 60. Prima actualizare se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad şi soldelor de funcţie ale militarilor şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.-art 109.- Se recalculeazăpotrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a legii.  Pensiile recalculate se cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a legii şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul de un an- Art. 110
CALCUL PENSIEI SE VA FACE DUPA CUM URMEAZA:*** Pentru unii la recalculare, pentru altii la actualizare!    Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive,  alese de pensionar,  din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. La media obţinută se adaugă un spor de până la 15% în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale. Pentru cel puţin 25 de ani vechime, se aplica un procent de 80% din baza de calcul, iar pentru fiecare an peste cei 25 se adaugă câte 1% din baza de calcul fără a se putea depăşi venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului la pensie -art. 28. La accestea se adauga spor procentual pentru contribuţie la pensia suplimentară - art. 108, astfel:a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.***-se vor aplica grupele de munca ale cadrelor militare in activitate-art 11 alin (3)
La toate acestea se adauga sporul de 10%, 15% si, respectiv, 20%, pentru cei decorati cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a si I-Legea 80/1995. art 11 alin 3.






.


05. LEGEA PENSIILOR MILITARE IN VIGOARE DE LA 1 IANUARIE 2016 - Jul 1, 2015 3:18:00 PM
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=15045
-forma pentru promulgare-



PARLAMENTUL ROMÂNIEICAMERA DEPUTAŢILORSENATULL E G Eprivind pensiile militare de statParlamentul României adoptă prezenta lege.CAPITOLUL IDispoziţii generaleArt. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.Art. 2. – Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat sunt următoarele:a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;c) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;d) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat, de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;f) principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:a) militar – cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum şi preotul militar, aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;b) poliţist – funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;c) funcţionar public cu statut special – funcţionarul public cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată;d) pensionar militar – persoana definită la lit. a)-c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;5. a fost în captivitate;6. a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă.f) vechime cumulată – perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă;h) stagiu potenţial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la lit.a)-c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii;j) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;k) case de pensii sectoriale – casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională.Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi exercită controlul aplicării acestora.(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, de către autorităţile, instituţiile publice sau orice altă instituţie care deţine astfel de informaţii.Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi deasigurări sociale, sumele necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi a altor prestaţii prevăzute de lege.Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:a) normale;b) deosebite;c) speciale;d) alte condiţii.Art. 10. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte beneficiază de condiţiile de muncă specifice funcţiilor din care au fost detaşaţi sau funcţiilor asimilate/similare, după caz.Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările ulterioare, aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei, se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.(3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi militarilor, poliţiștilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:a) pensii militare de stat;b) alte drepturi de asigurări sociale.Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.CAPITOLUL IISistemul pensiilor militare de statArt. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:a) pensia de serviciu;b) pensia de invaliditate;c) pensia de urmaş.SECŢIUNEA 1Pensia de serviciuArt. 15. – Pensia de serviciu poate fi:a) pentru limită de vârstă;b) anticipată;c) anticipată parţială.Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.Art. 17. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securitate naţională;b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.(2) La acordarea pensiei de serviciu anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin.(1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu.Art. 19. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu,dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.Art. 20. – La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de serviciu pentru limită de vârstă.Art. 21. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:Vechime realizată în condiţii deosebite şi/sau în grupa a II-a de muncă (ani împliniţi)Reducerea vârstei prevăzute la art.16 alin.(2):AniLuni.....b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:Vechime realizată în condiţii speciale şi alte condiţii şi/sau în grupa I de muncă(ani împliniţi)Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):Ani Luni............................ (2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.Art. 22. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi acţiuni speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, avioane de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, aeronave de transport, aeronave de instrucţie ale şcolilor militare de aviaţie, scafandrii, precum şi personalul din unităţile de comunicaţii, radiolocaţie şi război electronic beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.(2) La împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004, cu modificările ulterioare.Art. 24. – La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004, cu modificările ulterioare, astfel:a) 1 an şi 3 luni,în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;b) 1 an şi 6 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;c) 2 ani, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în alte condiţii.Art. 25. – (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16-18, art. 22 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.Art. 26. – (1) Pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.Art. 27. – Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). La media obţinută se adaugă un spor de până la 15% în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 39, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, este cea prevăzută la alin. (1) şi (2).(5) În situaţia în care baza de calcul stabilită potrivit alin. (3) este mai mică decât cea stabilită potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situaţia cea mai avantajoasă.(6) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune.(7) Pentru personalul militar, polițiștii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte potrivit prevederilor art. 29. (8) La stabilirea venitului brut nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.Art. 29. – (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28;b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28, fără a se putea depăşi venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului la pensie.(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special cu o vechime cumulată de până la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 ani în condiţii deosebite, respectiv mai puţin de 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 alin. (2).Art. 31. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut. (2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat, suportată de personalul prevăzut la art.1, nu va diminua soldele/salariile nete realizate lunar.SECŢIUNEA a 2-aPensia de invaliditateArt. 32. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.Art. 33. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 32 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.Art. 34. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.Art. 35. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.(2) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.Art. 36. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională.(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1).(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1) emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale,Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz.(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.Art. 37. – Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.Art. 38. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.Art. 39. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29 şi 30.(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 și 26.(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:a) 1% pentru invaliditate de gradul I;b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare. (5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin.(1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.Art. 40. – Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază avută la data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care are dreptul.Art. 41. – (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.Art. 42. – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;b) încadrarea în alt grad de invaliditate;c) redobândirea capacităţii de muncă.(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale. (4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 36.Art. 43. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 alin. (1) lit. b) şi ale art. 18 alin. (1) lit. b).(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiei centrale de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.Art. 44. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca, pentru expertizare, pensionarul de invaliditate.(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală.(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei.Art. 45. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate şi pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, dupăcaz, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea acestora.(2) La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.Art. 46. – (1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.SECŢIUNEA a 3-aPensia de urmaşArt. 47. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.Art. 48. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).Art. 49. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.(2) În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenite soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale, şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.Art. 51. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.Art. 52. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.Art. 53. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă. (2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:a) 50% – pentru un singur urmaş;b) 75% – pentru 2 urmaşi;c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.Art. 54. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.Art. 55. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avut la data decesului.(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.Art. 56. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).Art. 57. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.Art. 58. – Opţiunea prevăzută la art. 57 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.SECŢIUNEA a 4-aIndexarea şi actualizarea pensiilorArt. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului.(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent.(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.(2) În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate.(3) În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1) se aplică dispoziţiile cele mai favorabile.(4) Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.SECŢIUNEA a 5-aStabilirea şi plata pensiilorArt. 61. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel: a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu;c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s-au aflat susţinătorii. (4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.Art. 62. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Art. 63. – (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit.a).(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.(3) Plata drepturilor de pensie pentru care optează soţul supravieţuitor se efectuează începând cu data suspendării pensiei proprii.Art. 64. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.Art. 65. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.Art. 66. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar. (2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.Art. 67. – (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.Art. 68. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.Art. 69. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.Art. 70. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.Art. 71. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:a) pensionarul a decedat;b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art.48 lit.c), precum şi cel prevăzut la art. 50 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;f) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);g) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului. (2) Datele referitoare la decesul persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. g), casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art.48 lit.c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii;c) copilul beneficiar al unei pensii de urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia situaţiei în care a fost ales consilier local sau judeţean;h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv, cu excepţia situaţiei în care a fost ales consilier local sau judeţean.(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.Art. 73. – În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. c);d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 72 alin. (4).Art. 74. – (1) Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.(2) Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare şi actualizare a pensiilor generate de evoluţia estimată a indicelui preţurilor de consum corelată cu creşterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepţia primei actualizări reglementate de art. 60 alin. (1).Art. 75. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.Art. 76. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;b) nevăzătorii;c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;d) copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.Art. 77. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.Art. 78. – (1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se revocă.(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale, în termen de 15 zile, persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea valorificată la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv timpul lucrat în calitate de poliţist sau funcţionar public cu statut special.(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), baza de calcul a pensiei este cea stabilită la art. 28.Art. 79. – Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.Art. 80. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.CAPITOLUL IIIAlte drepturi de asigurări socialeArt. 81. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi:a) tratament balnear şi de recuperare, în condiţiile legii;b) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului militar sau al unui membru al familiei acestuia.(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.(3) Dovada prevăzută la alin. (2) se poate face prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.(4) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.(5) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau nu avea calitatea de pensionar la data decesului.(6) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (5):a) soţul/soţia;b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate.Art. 82. – (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.Art. 83. – Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.Art. 84. – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.CAPITOLUL IVCasele de pensii sectorialeArt. 85. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.Art. 86. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Art. 87. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.Art. 88. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:a) asigură evidenţa, la nivel naţional, a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii;d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;i) asigură evidenţa personalului prevăzut la art. 3 lit. a) –c), pentru contribuţiile individuale la bugetul de stat;j) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.Art. 89. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.CAPITOLUL VRăspunderea juridicăArt. 90. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.SECŢIUNEA 1InfracţiuniArt. 91. – Completarea cu intenţie a formularelor-tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor şi datelor referitoare la pensionarii militari, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.SECŢIUNEA a 2-aContravenţiiArt. 92. – Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;d) nerespectarea obligaţiei de a elibera la cerere actele prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.Art. 93. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 92 se sancţionează după cum urmează:a) cele de la lit. c) şi d), cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;b) cele de la lit. a) şi b), cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.(2) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (1) pot fi actualizate prin hotărâre a Guvernului.Art. 94. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 92 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 93 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.Art. 95. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 93 şi 94 constituie venituri la bugetul de stat.Art. 96. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 93-95 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.CAPITOLUL VIJurisdicţia în sistemul pensiilor militare de statArt. 97. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.Art. 98. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri. (4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.Art. 99. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.Art. 100. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.Art. 101. – Litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale.Art. 102. – Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.Art. 103. – Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.Art. 104. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Art. 105. – Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.CAPITOLUL VIIDispoziţii tranzitoriiArt. 106. – (1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia în vigoare, la data emiterii acestora.(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 care nu au fost asimilate stagiilor de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, se utilizează la reducerea vârstelor standard de pensionare, conform prevederilor art. 21 alin. (1).(3) Constituie vechime şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă.(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.CAPITOLUL VIIIDispoziţii finaleArt. 107. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.Art. 108. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la bugetul de stat beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite în condiţiile art. 29, 30 şi 39, astfel:a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.Art. 109. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.(2) Prima actualizare prevăzută la art. 60 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se acordă, în termen de cel mult 24 de luni, începând cu luna următoare depunerii documentelor.(4) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (3), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.(5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).Art. 110. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin. (2).(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu.(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin.(5), dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin.(2).(7) În situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) şi alin. (5) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).Art. 111. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 şi 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată se păstrează în plată cuantumul avantajos.Art. 112. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni şi operaţii în afara statului român, se indexează şi se actualizează, după caz, anual conform prevederilor art. 59 şi 60.(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi pensiilor prevăzute la art. 40.Art. 113. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.Art. 114. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.(2) Sumele plătite necuvenit cu titlu de pensie militară prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.Art. 115. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.Art. 116. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.Art. 117. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.Art. 118. – Cererile adresate caselor de pensii sectoriale constituite la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.Art. 119. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.Art. 120. – La stabilire, pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.Art. 121. – (1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se restituie titularilor, la cererea acestora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, emise în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Art. 122. – În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele cărora li se deschide dreptul la pensie pot opta pentru modul de calcul al pensiei în baza prezentei legi sau a Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.Art. 123. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.Art. 124. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu modificările ulterioare;b) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;c) Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu modificările ulterioare;d) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare;e) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 108/2012, cu modificările ulterioare.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORPREŞEDINTELE SENATULUIVALERIU-ŞTEFAN ZGONEACĂLIN POPESCU-TĂRICEANUBucureşti,Nr. 45AnexăV Â R S T A standard de pensionare pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionaleLuna şi anul naşterii    Luna şi anul pensionării   Vârsta standard de pensionare (ani/luni)Octombrie 1959Ianuarie 201656/3Noiembrie 1959Februarie 201656/3Decembrie 1959Martie 201656/3Ianuarie 1960Mai 201656/4Februarie 1960Iunie 201656/4Martie 1960Iulie 201656/4Aprilie 1960Septembrie 201656/5Mai 1960Octombrie 201656/5Iunie 1960Noiembrie 201656/5Iulie 1960Ianuarie 201756/6August 1960Februarie 201756/6Septembrie 1960Martie 201756/6Octombrie 1960Mai 201756/7Noiembrie 1960Iunie 201756/7Decembrie 1960Iulie 201756/7Ianuarie 1961Septembrie 201756/8Februarie 1961Octombrie 201756/8Martie 1961Noiembrie 201756/8Aprilie 1961Ianuarie 201856/9Mai 1961Februarie 201856/9Iunie 1961Martie 201856/9Iulie 1961Mai 201856/10August 1961Iunie 201856/10Septembrie 1961Iulie 201856/10Octombrie 1961Septembrie 201856/11Noiembrie 1961Octombrie 201856/11Decembrie 1961Noiembrie 201856/11Ianuarie 1962Ianuarie 201957/0Februarie 1962Februarie 201957/0Martie 1962Martie 201957/0Aprilie 1962Mai 201957/146Mai 1962Iunie 201957/1Iunie 1962Iulie 201957/1Iulie 1962Septembrie 201957/2August 1962Octombrie 201957/2Septembrie 1962Noiembrie 201957/2Octombrie 1962Ianuarie 202057/3Noiembrie 1962Februarie 202057/3Decembrie 1962Martie 202057/3Ianuarie 1963Mai 202057/4Februarie 1963Iunie 202057/4Martie 1963Iulie 202057/4Aprilie 1963Septembrie 202057/5Mai 1963Octombrie 202057/5Iunie 1963Noiembrie 202057/5Iulie 1963Ianuarie 202157/6August 1963Februarie 202157/6Septembrie 1963Martie 202157/6Octombrie 1963Mai 202157/7Noiembrie 1963Iunie 202157/7Decembrie 1963Iulie 202157/7Ianuarie 1964Septembrie 202157/8Februarie 1964Octombrie 202157/8Martie 1964Noiembrie 202157/8Aprilie 1964Ianuarie 202257/9Mai 1964Februarie 202257/9Iunie 1964Martie 202257/9Iulie 1964Mai 202257/10August 1964Iunie 202257/10Septembrie 1964Iulie 202257/10Octombrie 1964Septembrie 202257/11Noiembrie 1964Octombrie 202257/11Decembrie 1964Noiembrie 202257/11Ianuarie 1965Ianuarie 202358/0Februarie 1965Februarie 202358/0Martie 1965Martie 202358/0Aprilie 1965Mai 202358/1Mai 1965Iunie 202358/1Iunie 1965Iulie 202358/1Iulie 1965Septembrie 202358/247August 1965Octombrie 202358/2Septembrie 1965Noiembrie 202358/2Octombrie 1965Ianuarie 202458/3Noiembrie 1965Februarie 202458/3Decembrie 1965Martie 202458/3Ianuarie 1966Mai 202458/4Februarie 1966Iunie 202458/4Martie 1966Iulie 202458/4Aprilie 1966Septembrie 202458/5Mai 1966Octombrie 202458/5Iunie 1966Noiembrie 202458/5Iulie 1966Ianuarie 202558/6August 1966Februarie 202558/6Septembrie 1966Martie 202558/6Octombrie 1966Mai 202558/7Noiembrie 1966Iunie 202558/7Decembrie 1966Iulie 202558/7Ianuarie 1967Septembrie 202558/8Februarie 1967Octombrie 202558/8Martie 1967Noiembrie 202558/8Aprilie 1967Ianuarie 202658/9Mai 1967Februarie 202658/9Iunie 1967Martie 202658/9Iulie 1967Mai 202658/10August 1967Iunie 202658/10Septembrie 1967Iulie 202658/10Octombrie 1967Septembrie 202658/11Noiembrie 1967Octombrie 202658/11Decembrie 1967Noiembrie 202658/11Ianuarie 1968Ianuarie 202759/0Februarie 1968Februarie 202759/0Martie 1968Aprilie 202759/1Aprilie 1968Mai 202759/1Mai 1968Iulie 202759/2Iunie 1968August 202759/2Iulie 1968Octombrie 202759/3August 1968Noiembrie 202759/3Septembrie 1968Ianuarie 202859/4Octombrie 1968Februarie 202859/448Noiembrie 1968Aprilie 202859/5Decembrie 1968Mai 202859/5Ianuarie 1969Iulie 202859/6Februarie 1969August 202859/6Martie 1969Octombrie 202859/7Aprilie 1969Noiembrie 202859/7Mai 1969Ianuarie 202959/8Iunie 1969Februarie 202959/8Iulie 1969Aprilie 202959/9August 1969Mai 202959/9Septembrie 1969Iulie 202959/10Octombrie 1969August 202959/10Noiembrie 1969Octombrie 202959/11Decembrie 1969Noiembrie 202959/11Ianuarie 1970Ianuarie 203060/0
06. LEGEA PENSIILOR MILITARE - Jun 26, 2015 4:55:00 PM


LEGEA PENSIILOR MILITARES T E N O G R A M Aşedinţei Senatului din 23 iunie 2015-extras-
Punctul 1, Proiectul de lege privind pensiile militare de stat. Din partea Guvernului României, este prezentă doamna Otilia Sava. Vă rog, microfonul 9, susţineţi proiectul. Pe scurt, vă rog. Doamna Otilia Sava – secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege instituie reglementări prin care se revine, în principal, la regulile care caracterizează sistemul pensiilor militare de stat. Vor exista pensii de serviciu, pensii de invaliditate şi pensii de urmaş. Vor fi acordate pensii militare de stat şi pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu. În final, perioada de trecere de la sistemul actual de acordare a pensiilor la noua lege ce va fi adoptată va fi relativ scurtă, iar dispoziţiile propuse elimină incertitudinile cu privire la exactitatea datelor care au stat la baza stabilirii pensiilor în sistemul contributiv actual. Mulţumesc.Domnul Ioan Chelaru: Mulţumesc şi eu. Comisia de specialitate, domnule vicepreşedinte Stuparu Timotei, vă rog, microfonul 7. Domnul Timotei Stuparu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca reglementare… Deja, expozeul a fost făcut. Este înaintat de către Guvernul României. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a transmis un aviz favorabil, cu amendamente respinse. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis un aviz favorabil, fără amendamente. La dezbateri au participat reprezentanţii tuturor instituţiilor din aria de competenţă. În urma dezbaterii proiectului de lege, cu majoritate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială au hotărât să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din acest raport.Este o lege organică şi urmează a fi adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată. Ca atare, supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, împreună cu proiectul de lege. Domnul Ioan Chelaru: Mulţumesc tare mult. Stimaţi colegi, suntem în situaţia în care există amendamente respinse. Autorii lor le susţin? Nu le susţin. În aceste condiţii, vă rog să-mi permiteţi să declar dezbaterile închise. Vot, mâine, ora 12.00.
07. DUPA CINCI ANI DE SUFERINTE, ALTI INCA CINCI. CAND SE VA TERMINA CALVARUL. - Jan 18, 2015 3:44:00 PM
DACA NU ATI AFLAT, IATA CE NE ASTEAPTA!Legea Pensiilor Militare –altă păcăleală, aceiaşi păcăliţi 15 ianuarie 2015 Categoria Actualitate, Despre Armata 2.441 afisari Scris de Marin Neacsu DOGARU SI PRICINA
CITIŢI ŞI VEDEŢI CINE VĂ MINTE:
1. Pe 30 Ianuarie 2013 Ministrul Duşa venea la Craiova. Cu acea ocazie am participat la o întâlnire cu domnia sa pentru a discuta problema legii pensiilor. Spunea dânsul atunci că are în vedere un pachet de legi, nu doar legea pensiilor, pachet care va cuprinde şi statutul cadrelor militare şi legea salarizării personalului din armată, CĂ NU VREA SĂ FACĂ O LEGE CÂRPITĂ  Mai spune domnia sa atunci că asta se va întâmpla în sesiunea parlamentară 2013. Au trecut doi ani, între timp domnul Duşa a cârpit o lege,  241/2013 din care pensionarul furat prin legea 263 a primit dreptul să reprimească pensia căştigată prin vechile legi, dar blocată, fără dreptul de a beneficia de indexări şi fără a primi înapoi banii furaţi prin legile lui Boc. Întrebat atunci dacă va continua legea începută de domnul general Dobriţoiu prin Comisia Sîrbu, domnul Duşa a strâmbat din nas şi a răspuns evaziv că are în vedere acel proiect se va concentra pe un proiect la care va coopera cu ministerul muncii.
2. Pe data de 8 Ianuarie 2015 acelaşi domn Duşa spunea: „El (n.r. Proiectul) a fost supus dezbaterii publice, conceput împreună cu militarii, nu doar de MApN, că nu vizează legea numai militarii de la apărare, ci și de la Interne, și cei de la servicii, și toate sistemele militare. Documentul și proiectul de lege este finalizat, sunt obținute și avizele de la ministerele care trebuie să le avizeze. Marți o să se organizeze o ultimă întâlnire cu structurile care sunt interesate de acest proiect de lege, inclusiv cu sindicatele și cu rezerviștii pentru că nu doresc să ajungem încă o dată în situația din 2010 când a fost bulversat sistemul militar de pensii și au fot plimbați militari pe la tot felul de instituții să își caute documene pentru a li se putea stabili pensia.Chiar ieri am discutat cu prim-ministrul. Săptămâna viitoare avem această întâlnire și eu doresc ca până la începerea sesiunii parlamentare, la 1 feruarie, să trimit proiectul de lege în Parlament, pentru a crea odată un sistem juridic stabil referitor la pensiile militare” Orice român înţelege de aici că proiectul a fost dezbătut public déjà, că a fost agreat de pensionari, are şi avizele ministerelor de rigoare, urmând ca acuma să se discute doar probleme mărunte, finale.
3. Vineri, 31 octombrie 2014 într-un articol numit “Legea pensiilor militare de stat si prezenta la urne” domnul Mircea Dogaru, preşedintele neales al SCMD, spunea:”Stimati camarazi, Intrucat ne intrebati insistent cu cine votam, am datoria sa va raspund ca SCMD are un candidat propriu care se numeste… “Proiectul Legii pensiilor militare de stat”.Luni, 27 octombrie a.c., cu ocazia plenului Camerei Deputatilor, intrunit pentru discutarea ridicarii imunitatii unor deputati in culpa, domnul Zgonea a inserat pe ordinea de zi si dezbaterea celor 4 proiecte legislative restante din perioada 01-07 octombrie a.c., in frunte cu proiectul care ne intereseaza. Din pacate, s-a inceput cu discutarea ridicarii imunitatii, moment in care deputatii ACL au parasit sala, adunarea ramanand fara cvorum. Speram ca marti, 04 noiembrie a.c., sa se procedeze invers, adica sa se inceapa cu legile, pentru ca domnii deputati trebuie sa inteleaga faptul ca au de ales intre DNA si milioanele de voturi pe care le reprezinta beneficiarii celor patru legi.Negociem, asadar, si noi, voturile candidatului nostru, “Proiectul Legii pensiilor militare de stat” in turul II.”
Deşi ştia că legea nu a fost nici măcar avizată de ministere, Dogaru îşi minţea cu bună ştiinţă colegii de sindicat ca să îi facă să voteze candidatul lui Oprea şi Duşa cu care bătuse palma.
4. Marţi, , 13 ianuarie 2015, acelaşi domn Dogaru Mircea dă o informare a întâlnirii avute cu domnul Duşa şi alţi miniştri şi reprezentanţi ai sindicatelor poliţiştilor , prin care ne spune:
“Astazi, 13.01.2015, intre orele 10.30-12.30, s-au purtat discutiile la Guvern pe tema uniformizarii legislatiei militare privind situatia militarilor activi, in rezerva si in retragere.
Au fost prezenti dl. Viceprim-ministru, 3 ministri, 10 secretari de stat din ministerele de resort, reprezentantii structurilor juridice din ministerele si structurile militare, presedintii sindicatelor din MAI, SCMD, iar din partea ONG-urilor presedintele ANCMRR.
S-a cazut de acord asupra necesitatii uniformizarii legislative cu privire la pensiile militare de stat, pe proiectul din 2012, in comun elaborat, avandu-se in vedere principiul pastrarii drepturilor patrimoniale legal dobandite, dar si eliminarea tuturor discrepantelor si discriminarilor din sistem.
SCMD a sustinut necesitatea eliminarii discrepantelor in privinta aplicarii hotararilor de Guvern pe grupele de munca, abrogarea intregii legislatii, inclusiv a Legii 241/2013, pentru acordarea echitabila a indexarilor, drepturilor legitime la pensie militara pentru militarii angajati pe baza de contract si pentru categoriile cu misiuni speciale, detasati in economie (ex. „SOIMII”), ale celor care au fost in teatrele de operatii, etc.
S-a solicitat introducerea in preambulul legii, ca argument, a Directivei 41/2003 a CE a UE si explicarea faptului ca rezervistii, avand obligatii militare pana la varsta trecerii in retragere nu primesc practic pensie ci solda de rezervist. Prin urmare, obligatiile militare continuand, acesta este argumentul forte al introducerii ACTUALIZARII tuturor pensiilor (sa nu se mai sperie unii ca ii privim cu alti ochi pe cei care au implinit 65 de ani) cu cresterile salariale ale activilor, pe functiile echivalente celor avute. Tot SCMD, sustinut de toate sindicatele din MAI, a propus si obtinut urgentarea procesului, astfel ca proiectul sa-si urmeze cursul legislativ firesc in Parlament, odata cu deschiderea noii sesiuni.
La discutia finala, care va avea loc la inceputul saptamanii viitoare, va fi prezentat punctul de vedere al Departamentului Juridic al SCMD privind propunerile legislative de mai sus. Rugamintea pe care v-o transmitem tuturor, in conditiile in care toti cei prezenti au cazut de acord sa se elimine orice discriminare in interiorul sistemului – Guvernul manifestand, de data aceasta, o disponibilitate reala in acest sens, este sa incetam orice dat cu parerea in necunostinta de cauza sau dupa interes propriu, in spatiul public, daca dorim uniformizarea legislativa in ceea ce priveste natura juridica si specificul pensiilor militare de stat.”
Când ne minţeau cei doi? Unii o să spună că prima oară. Alţii o să spună că a doua oară. Eu spun că mereu şi o să vedeţi de ce.
a. Imediat după interviul domnului Duşa de miercuri, bănuind că e ceva murdar la mijloc am încercat să aflu dacă întâlnirea va avea loc sau este doar gulgută şi nu a fost chip să aflu ceva, „NIMENI NU ŞTIA NIMIC”. Acelaşi lucru l-au încercat şi alte persoane, preşedinţi de asociaţii ale rezerviştilor şi nu au primit nici măcar confirmarea că această întâlnire va avea loc. Marţi după apariţia comunicatului cu privire la întâlnire am înroşit iarăşi telefonul încercând să aflu pe ce proiect s-a discutat şi când vor avea acces la el şi cei interesaţi, nu doar “aleşii” dar de la minister mi s-a spus că proiectul a fost dat la sindicate să îl cer acolo. Am reuşit să aflu totuşi că punctul de pensie este legat tot de salariul mediu şi inflaţie, deci va fi o lege a pensiilor militare doar cu numele. L-am sunat pe domnul Pricină, participant la întrunire şi mi-a spus următoarele:
– Nu poate posta proiectul pe blogul sindicatului deoarece “au fost rugaţi” să nu facă asta ca să nu le sară presa în cap.( ca şi cum legea ar avea ceva de ascuns sau ilegal). I-am răspuns că politicienilor nu le e frică de presă, ei se tem doar de DNA aşa că nu înghit găluşca;
– Proiectul este avantajos şi cuprinde tot ce am cerut noi, rezerviştii iar dacă nu cuprinde, va cuprinde după ce îşi bagă departamentul juridic pixul în el. I-am mai spus că acelaşi department şi-a mai băgat pixul şi în L241 şi a ieşit aşa cum a ieşit;
– Punctul de pensie este legat de salariul activilor. I-am spus că după informaţiile mele nu este aşa, suntem legaţi tot de salariul mediu, dar a spus că nu ştiu eu, că cel care mi-a spus nu a fost atent;
– Departamentul Juridic este compus din oameni competenţi iar ei, reprezentanţii noştri nu îşi vor da girul dacă noul proiect nu rezolvă toate problemele, inclusiv cele conţinute în L-24 nu vor “accepta” proiectul” dacă nu sunt rezolvate toate problemele.
b. Nu m-am lăsat îmbrobodit şi am făcut tot posibilul să fac rost de proiect şi am făcut.
c. Nu am studiat în profunzime proiectul,  trebuie comparat şi cu legea veche şi cu proiectul iniţiat de domnul general Dobriţoiu, proiect în care- aşa cum spunea reprezentantul SRI în comisia care a lucrat la el- domnul Dogaru a făcut tot posibilul să îl amâne şi să îl încurce prin scandalul pe care îl declanşa de fiecare dată cu celălalt “mare reprezentant” al rezerviştilor, domnul Iliescu. Asta au făcut cei doi cât a funcţionat acea comisie, s-au certat şi au blocat mersul comisiei.
d. La prima vedere pot spune că:
o Proiectul acesta, este luat cu copy-paste din proiectul iniţiat de doamna Sărbu şi cârpit pe ici pe colo prin punctele esenţiale şi din ce am văzut eu în defavoarea pensionarului, aşa cum este art 110.
o Actualizarea pensiilor de face după salariul mediu şi inflaţie, nu după creşterea pensiilor militarilor. Deci domnul Pricină a minţit, sparând că nu voi putea pune mâna pe proiect într-un timp aşa scurt.
o Cei care au fost furaţi şi minţiţi odată, sunt minţiţi şi furaţi în contiunare, pentru că la articolele 110 şi 111, se spune că cei  cărora li se acordă pensie în baza legii 119, deci cei care şi-au recâştigat drepturile în instanţă şi cei care şi-au recuperate cuantumul din 2010, NU BENEFICIAZĂ DE EFECTELE ACTUALEI LEGI, doar se consideră că au pensie militară în condiţiile actualei legi. Cu alte cuvinte li se va spune că au pensii militare, dar nu li se vor recalcula în condiţiile actualei legi, ca celorlalţi care beneficiază de prevederile legii 263. Culmea este că NICI NU SE ANULEAZĂ EFECTELE LEGII 241 în speţă art.1(4) ÎN CEEA CE PRIVEŞTE BLOCAREA PENSIILOR.Cei cărora le-au crescut pensiile prin L263 beneficiază de recalculare şi dacă prin recalculare pensiile li se micşorează, vor păstra cuantumul cel mai favorabil dar CEI CARE AU PIERDUT PRIN OG 1/ 2011,VOR RĂMÂNE CU PENSIILE BLOCATE ŞI NU LI SE VOR RECALCULA. Asta este dreptatea până la capăt a lui Duşa, sau la asta se referee când spunea “nu doresc să ajungem încă o dată în situația din 2010”.
Pun la dispoziţia tuturor celor interesaţi legea, pentru a o studia şi a vedea cine minte şi cine manipulează. Aşa se explică de ce domnul Pricină nu voia să pună la dispoziţia sindicaliştilor legea, ca să nu vadă rezerviştii ce conţine şi să spună apoi că aceste lucruri au fost introduse după ce domniile lor au văzut şi avizat legea. Din nou pensionarii militari sunt manipulaţi, minţiţi, li se ascunde adevărul, ca să poată fi ţinuţi în sindicat “pentru a duce lupta cu sistemul ticăloşit” Cu acest scop cerea domnul Dogaru să lăsăm ciocul mic, să ne lăsăm –pentru a câta oară-  în baza lui, ” să incetam orice dat cu parerea in necunostinta de cauza sau dupa interes propriu, in spatiul public, daca dorim uniformizarea legislativa in ceea ce priveste natura juridica si specificul pensiilor militare de stat.” Gogoşi. Suntem minţiţi şi manipulaţi cu ştiinţa şi în interesul celor care pretend că ne apără drepturile. Citiţi proiectul şi convingeţi-vă!
Mai este ceva ce duce la aceeaşi concluzie.
Prima minciună :Domnul Duşa spunea că proiectul a fost supus dezbaterii publice, dar nu a apărut pe site-ul MApN la proiecte în dezbatere publică, iar sindicatelor le-a fost dat doar marţi şi li s-a dat o săptămână să vină cu precizări, iar aceştia, mă refer la SCMD au tăcut şi aveau de gând să ţină totul pentru ei . S-a folosit însă de faptul că primul proiect a fost făcut într-un context mai larg, pentru a afirma că a fost supusă dezbaterii publice, fără însă a spune că de fapt fostul proiect fusese  văduvit de punctele care erau avantajoase pentru militari.
A doua minciună: domnul Duşa a spus că proiectul a fost avizat de ministere urmând ca pe 1 Februarie să fie depus spre dezbaterea parlamentului. Păi dacă a obţinut avizele de la ministere, cum să mai facă modificări primite de la sindicate, pentru că dacă se operează modificări, proiectul va trebui trimis iarăşi la ministere pentru avize, şi iarăşi va sta 3 ani.Deci ori proiectul nu a fost avizat şi va fi trimis la avizat abia după ce va primi şi propunerile sindicatelor( dar nu va avea cum să primească avizele în doar o săptămână), ori le are şi a fost dat de ochii lumii la sindicate ca să nu spună lumea că nu a fost dezbătut, iar unii fac jocul guvernanţilor, ori se intenţionează retrimiterea la ministere iar tot circul cu introducerea în Parlament a fost făcut acuma pentru că se pune problema armatei şi au vrut să arate că chiar fac ceva. Orice ar fi, proiectul pute şi voi veni în altă zi cu alte aspecte privind proiectul, acuma vreau să îl pun mai repede la dispoziţia pensionarilor.
CE PUTEM FACE ACUMA?
Trebuie să cerem conducerilor sindicatelor să solicite un timp mai mare pentru studierea si completarea legii, un timp real în care proiectul să fie postat atât de minister pe pagina proiectelor în dezbatere cât şi pe blogurile sindicatelor pensionarilorşi asociaţiilor  militarilor, în special cei care vor urma să iasă la pensie,  iar variantele să fie stabilite de către cei interesaţi, specialişti, nu doar de şefii care fac jocurile politicului şi cad la pace făcând propagandă în timpul campaniei, cum făcea domnul Dogaru care spunea că în nici un caz nu trebuie votat johannis. Cu riscul ca proiectul să fie dat parlamentului în Martie, şi nu în februarie, cum ar vrea domnul Duşa Cârpaciul,   acesta trebuie să intre în Parlament, chiar dacă mai târziu,  în forma corectă, nu să sperăm că vor fi aduse amendamente cum am fost minţiţi pe L241, CÂND APOI DOMNUL DOGARU CEREA DOAMNEI ANGHEL SĂ RENUNŢE LA AMENDAMENTE. Şi atunci, ca şi acuma, domnul Dogaru face jocul politicienilor şi apără interesele lor, nu ale rezerviştilor. Dacă nici acuma nu se vor convinge rezerviştii, atunci îşi merită soarta.
TREBUIE SĂ AIBĂ MULT TUPEU DOMNUL DUŞA, SĂ IA LEGEA LUI DOBRIŢOIU, SĂ O DECIMEZE, LUCRU PE CARE ÎL POATE VEDEA ORICINE LE COMPARĂ, APOI SĂ IASĂ CU EA ÎN FAŢĂ ŞI SĂ SPUNĂ CĂ NE DĂ O LEGE NOUĂ, IREPROŞABILĂ CARE ÎNLĂTURĂ TOATE INEGALITĂŢILE. Iar domnul Dogaru are şi mai mult tupeu pentru că vine şi cere anularea L-241 în loc să ceara numai anularea punctului 4 al articolului 1, deşi ştie că noua lege loveşte în acei oameni şi îi lasă cu pensia ciuntită dacă se aplică legea lui Duşa care nu recalculează pensiile celor care au beneficiat de această lege, şi astfel să le ia şi banii reprimiţi şi îi lasă şi să se supună noii legi care nu le recalculează pensiile, fiind şi ea discriminatorie pentru aceeaşi categorie de oameni, cei cărora le-au scăzut pensiile prin recalculare. Citiţi Legea Duşa, comparaţi-o cu legea Dobriţoiu şi vedeţi care este mai bună.
PROIECT LEGE PRIVIND PENSIILE MILITARE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR
LEGE
privind pensiile militare de stat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Art. 2. – Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
d) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;
e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu contract;
b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, poliţistul de frontieră angajat cu contract;
c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) – c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e)vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică si siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele situaţii:
1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;
4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
5. a fost în captivitate.
f) vechime – perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă sau stagiu de cotizare în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;
g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si I de muncă;
h) stagiu potenţial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;
i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii.
j) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;
k) case de pensii sectoriale – casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii.
Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
Art. 11. – Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi
de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.
CAPITOLUL II
Sistemul pensiilor militare de stat
Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 15. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) vechimea efectivă minimă de 25 de ani, din care cel puţin 15 ani vechime efectivă în serviciu.
(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 17. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) La acordarea pensiei anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime efectivă în serviciu şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin luarea în calcul a vechimii realizate până la data trecerii în rezervă.
Art. 19. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu efectivă de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
Art. 20. – La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă.
Art. 21. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dar nu mai puţin de 45 ani, astfel:
a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:
Vechime realizată în condiţii deosebite
(ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
AICI URMEAZĂ TABEL CARE NU A FOST LUAT DE PAGINA Cei care doresc legea cu tabele si anexa sa ma apeleze pe mail.
b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:
Vechime realizată în condiţii speciale şi alte condiţii
(ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
TABEL
(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1) precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani.
(3) Vârstele de pensionare reduse potrivit alin. (2) nu pot fi mai mici de 45 de ani.
Art. 22. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază la cerere de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime efectivă ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.
Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e).
(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 24. – La stabilirea pensiei, se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, astfel:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului român sau în alte condiţii prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 25. – (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16, 17, 18, 22 şi art. 40, perioadele prevăzute la art. 3 lit. e), precum şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii.
(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26. – (1) Pentru cadrele militare/poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) si b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.
(2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemele de asigurări sociale se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, iar la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.
Art. 27 – Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei, opţional, în unul din sisteme.
Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, avut în ultima lună de activitate care include solda de grad/salariul gradului profesional corespunzător la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie în ultimii 5 ani de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), mai puţin solda de grad/salariul gradului profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru cadrele militare pensionate în condiţiile art. 19, 27 şi art. 39, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Actualizarea prevăzută la alin. (4) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(6) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, avută în luna anterioară plecării la misiune permanentă în străinătate, actualizată la data deschiderii dreptului la pensie, care include solda de grad/salariul gradului profesional corespunzător la data trecerii în rezervă. În situaţia în care nu a exercitat funcţia respectivă 6 luni consecutiv, baza de calcul o constituie media soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune permanentă în străinătate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie.
(7) Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special.
Art. 29. – Pensia de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 70%
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 72%
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca, 74%.
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, prevăzute la art. 29 lit. b) şi c), se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.
(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 ani în condiţii deosebite respectiv 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 lit. c).
Art. 31. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Art. 32. – Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, inclusiv în sectorul public, cumulând pensia cu drepturile salariale în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 33. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
Art. 34. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 33 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările ulterioare.
(2) Comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.
Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, de către comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într–un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico–militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico–militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4) termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.
Art. 38. – Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico–militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 39. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi–au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29-31.
(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 si 26.
(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 39, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. – Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, este egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.
Art. 42.– (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Art. 43.– (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, pană la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico–militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plătii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s–a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 44. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 45. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate.
(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
Art. 46. – La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.
Art. 47. – (1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
SECŢIUNEA a 3–a
Pensia de urmaş
Art. 48. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 49. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s–a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzută la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 51. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 50 sau la art. 51 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 53. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 54. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 55. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 56. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avut la data decesului.
(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.
Art. 57. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. (2).
Art. 58. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 59. – Opţiunea prevăzută la art. 58 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.
SECŢIUNEA a 4–a
Indexarea pensiilor
Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
Art. 61. – (1) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, luat în considerare la majorarea pensiilor militare de stat, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.
(2) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
SECŢIUNEA a 5–a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 62. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s–a încredinţat sau i s–a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/ instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;
b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.
c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s–au aflat susţinătorii.
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.
Art. 63. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 62 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 64. – (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii.
b) din prima zi a lunii următoare celei in care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s–a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.
Art. 65. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Art. 66. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
Art. 67. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s–a încredinţat ori i s–a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 68. – (1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 69. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 68 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 70. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s–a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.
Art. 71. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i–a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 52 şi–au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 45;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 46 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 49 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 73. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi–a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) ori cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 74. – În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s–a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s–a făcut în temeiul prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c).
d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 73 alin. (4).
Art. 75. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 76. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 77. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 49 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, nevalorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 79. – (1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 80. – Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i–a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
Art. 81. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL II
Alte drepturi de asigurări sociale
Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale:
a) tratament balnear care se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform prevederilor legale;
c) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului militar sau a unui membru al familiei acestuia.
(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
(3) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
(4) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (3):
a) soţul/soţia;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate.
Art. 83. – (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Art. 84. – Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
Art. 85. – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.
CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 86. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
Art. 87. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 88. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 89. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii;
d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;
f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 90. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
CAPITOLUL IV
Răspunderea juridică
Art. 91. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
SECŢIUNEA 1
Infracţiuni
Art. 92. – Completarea cu intenţie a formularelor–tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor privind pensionarii militari, vechimea în muncă sau efectuarea de plăţi nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
SECŢIUNEA a 2–a
Contravenţii
Art. 93. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 80 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 94. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 93 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 95. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 94 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 96. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 94 şi 95 constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 97. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 94–96 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 98. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie,fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 99. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia
(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 100. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 101. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.
Art. 102. – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militară de stat sau de asigurări sociale;
d) plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor–verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare de stat născute în temeiul prezentei legi.
Art. 103. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 104. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive.
Art. 105. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 106. – Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii
Art. 107. – (1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia în vigoare la data emiterii acestora.
(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale.
(3) Constituie vechime şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 108. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art. 109. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţia individuală la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale, contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară, respectiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilit in condiţiile art. 29–31 şi ale art. 60 astfel:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
(2) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază.
Art. 110. – Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate şi revizuite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
Art. 111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin. (2).
(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau le-au încetat raporturile de serviciu.
(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin. (5) dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2).
(7) În situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2) drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.
Art. 112. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 111 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Art. 113. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, se actualizează, anual conform prevederilor art. 60.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător pensiilor prevăzute la art. 41.
Art. 114. – (1) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, prin legi speciale anuale de aplicare, înţelesul sintagmei „solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază” prevăzută la art. 28 este cel cuprins în Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, la care solda de funcţie/salariul de funcţie cuprinde elementele prevăzute de legislaţia privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010.
(2) În perioada prevăzută la alin. (1), pentru militari, la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat determinată în condiţiile art. 28 se aplică un indice de corecţie de 1,18.
Art. 115. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 116. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 117. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 118. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 119. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 120. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.
Art. 121. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 122. – La stabilire, pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. – În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii emit norme metodologice de aplicare a prezentei legi aprobate prin ordin comun al conducătorilor acestor instituţii.
Art. 124. – Prezenta lege intră în vigoare la data de …….
Art. 125. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;
b) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;
c) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare;
d) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28decembrie 2010, cu modificările ulterioare;
e) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;
f) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Nr. din
http://www.in-cuiul-catarii.info/2012/09/26/proiect-de-lege-privind-pensiile-militare-de-stat-1019
http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/01/31/la-craiova-se-limpezesc-apele-2864
http://www.dcnews.ro/mircea-duprc-c8prc-99a-despre-pensiile-militare–nou-proiect-de-lege-care-schimba-legea-pensiilor-exclusiv_464215.html
08. - Nov 23, 2014 8:17:00 AM
http://scmdfiliala1constanta.blogspot.ro/



Ȋn atenţia cadrelor militare în rezervă/retragere dar şi a celor în activitate din judeţul Constanţa!
Completare la materialul publicat pe data de 11.09.2014 referitor la decontarea medicamentelor compensate,aveti mai jos modelul de raport pentru respectarea celor legale.
Toate documentele se trimit/depun la Caseria Spitalului Militar pana pe data de 20 a fiecarei luni de zile pentru a primi banii cuveniti in luna respectiva.Daca se depaseste aceasta data banii vor fi primiti in luna urmatoare.



Anexa nr. 2COMANDANTULUI  SPITALULUI MILITAR DE URGENȚĂ CONSTANȚASubsemnatul(a) _________________________, CNP ______________________________, domiciliat în localitatea ____________________, strada ___________________ nr.___bl.____, sc. __, ap. ____, judeţul__________________, posesor al B.I./C.I. seria______nr._____________, eliberat de  ______________________ la data de _________________, în calitate de:1 Cadru militar în rezervă/retragere, pensionar militar (art.4 lit.f) din Ord. MApN nr. M 0/2009 cu modificările şi completările ulterioare):1militar pensionat din motive de invaliditate ca urmare a unor accidente în serviciu sau unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare care, ulterior, a optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat (art.4 lit. h. din Ord. MapN nr. M 110/2009 cu modificările şi completările ulterioare);1veteran/văduvă/invalid de război, alte categorii de persoane prevăzute de legi speciale (art. 4 liz.j. din Ord. MApN nr. M 110/2009 cu modificările şi completările ulterioare);            Solicit decontarea contravalorii contribuţiei personale pentru:                                     (se bifează una din căsuţele de mai jos)1medicamentele compensate prescrise pe recepte tip CNAS;1medicamente prescrise pe recepte simple;      Anexez la prezentul raport următoarele: -          fotocopia recomandării medicale;-          factura fiscală emisă de farmacia care a eliberat medicamentul (în original);-          bonul fiscal aferent facturii fiscale (în original);-          fotocopia actului de identitate;-          fotocopia ultimului talon e pensie.Solicit plata contravalorii contribuţiei personale prin:                                    (se bifează una din căsuţele de mai jos)1 virament bancar în contul nr. _____________________________________ (se va preciza codul IBAN) deschis la banca _____________________________, sucursala __________________ pe numele _________________________ identificat cu B.I./C.I. seria _____ nr. ___________ având CNP ______________________________;1 mandat şi îmi exprim acordul pentru suportarea taxelor de expediţie.Persoană de contact ________________________ -  ______________________________________                                   (nume şi prenume)                        (grad de rudenie, calitatea persoanei în raport cu  solicitantul                                                                                                                       ex.: soţ/soţie, fiu/fiică etc.)Telefon fix/mobil: ____________________________________________________(personal sau al persoanei de contact care este în măsură a da detalii referitoare la raportul adresat spitalului militar/CMDTA)Data:                                                                                                           Semnătur 
09. - Nov 15, 2014 5:46:00 AM
COMUNICAT Nr. 49 din 06.10.2014 DRAGI CAMARAZI – membrii ai A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan Cuza”
DRAGI REZERVIŞTI ŞI PENSIONARI MILITARI
DIN  ÎNTREGUL SISTEM DE APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
Biroul Permanent Central al A.N.C.M.R.R.„Alexandru Ioan Cuza” vă felicită şi vă mulţumeşte cu dragoste şi recunoştinţă pentru îndeplinirea obligaţiei civice de a participa la evenimentul din 2 Noiembrie a.c. – primul tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României.
Permanent ancoraţi în realitatea cotidiană a societăţii româneşti şi interesaţi de evoluţia acesteia şi impactul ce-l poate avea asupra segmentului socio-profesional ce-l reprezentăm (rezervist–pensionar militar), apreciem necesar să reiterăm îndemnul la înţelepciune în unitate camaraderească şi de corp, fiind echidistanţi politic şi nu partizani politici, dar călăuziţi de înaltele virtuţi cuprinse în deviza Asociaţiei „PATRIE-ONOARE-DEMNITATE” precum şi de conduita de profundă probitate civică ce ne caracterizează şi să vă recomandăm participarea tuturor la VOT şi în data de 16 Noiembrie a.c., pentru a ne exprima opţiunea civică pro Alianţa Centru – Stânga (P.S.D + U.N.P.R.) şi alegerea reprezentantului acesteia, – Domnul Victor PONTA, – în funcţia de preşedinte al ROMÂNIEI şi tuturor românilor.
Vă dorim tuturor multă sănătate şi împliniri în viaţa personală şi de familie, dar şi în marea noastră familie ce o reprezintă Armata de Rezervă a României.
Fie ca Bunul Dumnezeu să ne ocrotească în continuare paşii cu GRAŢIA-I DIVINĂ !
BIROUL PERMANENT CENTRAL
COMUNICAT nr.49
10. LEGEA AMNISTIEI FISCALE FORMA PENTRU PROMULGARE - Sep 10, 2014 1:45:00 PM
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
                                 
                                             L E G E
privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - (1) Prin derogare de la prevederile
Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificările şi completările ulterioare, debitele constituite sau
care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflaţi în
evidenţa sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a
prezentei legi, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de
pensie, indemnizaţie socială pentru pensionari şi indemnizaţie
pentru însoţitor, nu se recuperează.
(2) Sumele cu titlu de pensie, indemnizaţie socială pentru
pensionari şi indemnizaţie pentru însoţitor provenite din debite şi
recuperate de la pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2011 şi
până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se restituie
eşalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data
de 1 ianuarie 2015, prin plăţi anuale egale.
(3) Restituirea se realizează pe baza cererilor depuse de
către pensionari la casele judeţene de pensii, Casa de pensii a
2
municipiului Bucureşti, respectiv casele de pensii sectoriale.
(4) Nedepunerea cererii prevăzute la alin.(3) atrage
nerestituirea sumelor.
(5) Sumele ce urmează a fi restituite pensionarilor în
condiţiile alin.(2) nu se actualizează cu indicele de inflaţie şi nu
sunt purtătoare de dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de
întârziere, după caz.
(6) Procedura de efectuare a restituirilor prevăzute la
alin. (2) va fi stabilită prin ordin comun al ministrului muncii,
familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al
ministrului finanţelor publice.
(7) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate sau, după
caz, impozitul, aferente debitelor scutite la plată potrivit
prevederilor alin. (1), nu se recuperează.
Art. 2. - Debitele care au drept cauză culpa debitorului, cum
ar fi folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu
nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date
neconforme realităţii, care au avut drept urmare stabilirea eronată
a pensiei, nerespectarea obligaţiilor care revin, potrivit legii,
pensionarilor, inclusiv cele referitoare la cumulul pensiei cu
venituri salariale, asimilate salariilor sau, după caz, cu venituri din
activităţi independente, nu fac obiectul scutirii de la plată şi a
restituirii, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 3. - Scutirea de la plată a debitelor precum şi restituirea
prevăzută la art. 1 alin. (2), conform prevederilor prezentei legi,
se aplică indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau
a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenţei
debitelor.
Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se
abrogă:
a) Legea nr. 120/2014 pentru scutirea de la plată a unor
debite ale persoanelor provenite din sistemul de asigurări sociale
3
al agricultorilor către bugetul de stat, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 22 iulie 2014;
b) articolul 2 din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor
măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din
sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din
19 iulie 2013;
(continutul abrogat, la subsolul paginii)
c) articolul XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri
pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru
pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul
de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013;
d) articolul IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea
în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 214/2013.
Art. 5. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei legi, se emit normele metodologice de aplicare, care se
aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei
sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor
publice.
Art. 6. - Prezenta lege intră în vigoare la data de întâi a lunii
următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
4
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu
respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
PREŞEDINTELE
SENATULUI
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti,
Nr.
LEGEA 241/2013
Articolul 2 (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie revizuite conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se plătesc în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor, iar cele de recuperat, prin derogare de la prevederile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu se recuperează, indiferent dacă au fost sau nu emise decizii în acest sens.
11. Ordonanta de urgenta 37/2014 - Jun 23, 2014 6:32:00 PM


OUG 37/2014 pentru modificarea si completarea art. 13 din OUG 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice. 

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din 19 iunie 2014

Avand in vedere ca activitatea personalului din sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala implica si misiuni care nu se limiteaza, in timp, la durata programului normal de lucru,
ca exercitarea prerogativelor constitutionale de aparare, ordine publica si securitate nationala se caracterizeaza prin continuitate,
tinand cont de obligatiile legale care revin institutiilor publice angajatoare de a asigura realizarea drepturilor recunoscute personalului prin dispozitiile legale in vigoare referitoare la munca prestata in zilele de repaus saptamana, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza,
de faptul ca in anul 2014 aceste drepturi se realizeaza numai prin compensarea muncii prestate cu timp liber corespunzator, de faptul ca necesitaatea exercitarii prerogativelor constitutionale si legale in conditii de continuitate, pe de o parte, respectiv insuficienta personalului raportat la timpul de munca ce trebuie afectat acestor misiuni in perioadele aratate, pe de alta parte, creeaza o vulnerabilitate pentru institutiile publice din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, in sensul ca respectarea drepturilor prin compensarea cu timp liber corespunzator ar putea conduce la disfunctionalitati in efectuarea misiunilor operative specifice,
avand in vedere ca aceste disfunctionalitati afecteaza domenii importante ale societatii, in care este nevoie de o munca sustinuta, in orice ora din saptamana, si conditii care expun angajatii la un grad ridicat de stres si risc,
luand in considerare necesitatea corectarii unor neconcordante la nivelul reglementarilor, in privinta modului de calcul al anumitor drepturi salariale, respectiv faptul ca mentinerea acestora ar putea conduce la o aplicare neunitara a actului normativ in structurile sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala si, in consecinta, ar putea genera eventuale pagube in patrimoniul acestora,
in scopul asigurarii unui cadru unitar de aplicare a unor dispozitii referitoare la salarizarea personalului care executa lucrari de exceptie sau misiuni speciale,
totodata, luand in considerare necesitatea imperativa de crestere a capabilitatii de aparare aeriana a Romaniei,
tinand seama de importanta si urgenta inzestrarii Fortelor Aeriene cu avioane multirol pentru promovarea intereselor nationale de securitate a tarii si indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in cadrul Aliantei Nord-Atlantice si Uniunii Europene,
avand in vedere absenta unor reglementari cu privire la statutul personalului roman trimis in strainatate pentru pregatire pe un tip de tehnica de lupta cu complexitate ridicata, in vederea realizarii capabilittii operationale cuprinse in Faza 1 a Etapei de tranzitie initiala a Conceptiei de realizare graduala a capabilitaatii de aparare aeriana in cadrul programului "Avion multirol al Fortelor Aeriene",
luand in considerare necesitatea motivarii personalului in vederea participarii la acest tip de misiune,
tinand seama de consecintele negative ale nepromovarii in regim de urgenta a prezentului act normativ care asigura reglementarea statutului personalului aeronautic participant la misiune,
avand in vedere faptul ca toate aceste elemente vizeaza interesul public si constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, necesitand adoptarea de masuri imediate,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I
Articolul 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) In anul 2014, pentru personalul militar, politisti si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, indemnizatiile, compensatiile, primele, ajutoarele, platile compensatoare, despagubirile, compensatiile lunare pentru chirie si alte drepturi acordate potrivit actelor normative in vigoare, care nu fac parte din solda lunara bruta/salariul lunar brut, se stabilesc in raport cu nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2011."

2. Dupa alineatul (2) se introduc sase noi alineate, alineatele (3)-(8), cu urmatorul cuprins:
"(3) Prin exceptie de la prevederile art. 1, incepand cu data de 1 iulie 2014, cuantumul drepturilor acordate personalului militar, politistilor, functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalului civil din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, care executa lucrari de exceptie sau misiuni speciale, apreciate ca atare de conducatorii acestora, se stabileste in conditiile prevazute de art. 15 din cap. II sectiunea a 2-a din anexa nr. VII – Familia ocupationala de functii bugetare «Aparare, ordine publica si siguranta nationala» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(4) Baza de calcul al drepturilor prevazute la alin. (3) o reprezinta solda lunara/salariul de baza prevazute de legislatia in vigoare la data de 31 decembrie 2009.
(5) Prin exceptie de la prevederile art. 9 alin. (1), in situatia in care activitatea desfasurata de personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, nu se poate compensa cu timp liber corespunzator, se acorda o majorare de 75% din baza de calcul prevazuta la alin. (4).
(6) Pentru personalul militar, dreptul prevazut la alin. (5) se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat prin raportarea bazei de calcul la durata programului normal de lucru.
(7) Dispozitiile alin. (5) si (6) nu se aplica personalului participant la misiunile si operatiile prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea fortelor armate la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman, personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, personalului detasat in conditiile Legii nr. 105/2012 privind detasarea expertilor nationali la institutiile si organismele Uniunii Europene, precum si politistilor aflati in situatii similare.
(8) Conditiile de stabilire a dreptului prevazut la alin. (5) si (6), precum si activitatile pentru care se acorda acest drept se stabilesc prin ordin al conducatorilor institutiilor publice de aparare, ordine publica si securitate nationala."

Art. II
Drepturile prevazute la art. 13 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, asa cum a fost modificata si completata prin prezenta ordonanta de urgenta, se acorda incepand cu data de intai a lunii urmatoare intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Art. III
Ordinele conducatorilor institutiilor publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, prevazute la art. 13 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, asa cum a fost modificata si completata prin prezenta ordonanta de urgenta, se emit in termen de 5 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Art. IV
Dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, asa cum a fost modificata si completata prin prezenta ordonanta de urgenta, se aplica cu incadrarea in cheltuielile cu salariile, aprobate prin bugetul institutiilor publice de aparare, ordine publica si securitate nationala.

Art. V
Prevederile art. VI-XIV se aplica Ministerului Apararii Nationale pentru personalul roman detasat sa execute misiuni in strainatate in conformitate cu prevederile contractelor incheiate in baza art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 240/2013 pentru realizarea capabilitatii operationale aeriene cuprinse in Faza 1 a Etapei de tranzitie initiala a Conceptiei de realizare graduala a capabilitatii de aparare aeriana in cadrul programului "Avion multirol al Fortelor Aeriene", denumite in continuare misiuni.

Art. VI
Structurile, responsabilitatile si procedurile pentru selectionarea personalului in vederea participarii la misiune se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale.

Art. VII
(1) Prevederile de grad, studii, clase de salarizare si coeficienti de ierarhizare, precum si armele si specialitatile militare ale functiilor din statul de organizare constituit pentru perioada misiunii se aproba prin ordin al ministrului apararii nationale.
(2) Personalul participant la misiune se detaseaza in functiile prevazute de statul de organizare, constituit pentru perioada misiunii.
(3) Asimilarea functiilor personalului din statul de organizare constituit pentru perioada misiunii se aproba prin ordin al ministrului apararii nationale.

Art. VIII
(1) Pe intreaga perioada a misiunii, personalul participant la misiune beneficiaza de drepturile salariale in tara prevazute la art. 77 alin. (1) din cap. II sectiunea a 9-a din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, si cu legile speciale anuale de aplicare a acesteia.
(2) Compensatia lunara specifica prevazuta la art. 77 alin. (1) lit. c) din cap. II sectiunea a 9-a din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, se acorda personalului participant la misiune in cuantum de 100% aplicata la solda functiei de baza.

Art. IX
(1) Pe durata indeplinirii misiunii in strainatate personalul beneficiaza de drepturile minime de diurna stabilite pentru fiecare categorie de personal participant la misiunile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 121/2011, majorate cu 50%.
(2) Pe durata indeplinirii misiunii in strainatate, in zilele cand personalului nu i se asigura hrana, acesta beneficiaza de alocatia valorica de hrana stabilita pentru personalul participant la misiunile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 121/2011.
(3) Pe perioada misiunii, in zilele cand personalul participant este in tara sau in concediu de odihna, nu beneficaza de drepturile prevazute la alin. (1) si (2).

Art. X
(1) Personalul participant la misiune beneficiaza de decontarea cheltuielilor de transport pentru o calatorie in tara si retur; la fiecare 3 luni de participare la misiune, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.
(2) Personalul participant la misiune poate opta ca de drepturile prevazute la alin. (1) sa beneficieze sotul/sotia acestuia pentru deplasarea la locul desfasurarii misiunii si retur.

Art. XI
Fondurile necesare participarii la misiune se asigura din bugetul Ministerului Apararii Nationale, in limita fondurilor aprobate cu aceasta destinatie.
(2) Din fondurile prevazute la alin. (1) se suporta cheltuielile determinate de pregatirea misiunii si executarea acesteia, astfel:
a) dislocarea personalului din garnizoanele de dispunere de pe teritoriul statului roman in zona de desfasurare a misiunii, precum si repatrierea acestuia;
b) achizitii de bunuri, lucrari si servicii solicitate de specificul misiunii;
c) cheltuieli de operare si sprijin logistic necesare bunei desfasurari a misiunii;
d) selectionarea, vizita medicala, testarea, pregatirea, incheierea asigurarilor de sanatate, in conditiile stabilite de Ministerul Apararii Nationale, precum si in cele prevazute de reglementarile specifice fiecarei activitati;
e) incheierea contractelor de asigurare pentru invaliditate si deces ale personalului;
f) evacuarea medicala a personalului care nu poate fi tratat in unitatile sanitare din zona de executare a misiunii si asigurarea transportului insotitorilor acestora;
g) procurarea materialelor necesare, repatrierea, insotirea si inhumarea personalului decedat, precum si indeplinirea formalitatilor specifice;
h) suportarea altor costuri specifice, inclusiv a celor destinate activitatilor necesare dezvoltarii relatiilor cu autoritatile militare si civile locale, precum si cu populatia civila, asigurarea activitatilor de protocol, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale.

Art. XII
Trimiterea personalului in misiune in strainatate se aproba de ministrul apararii nationale.

Art. XIII
(1) Participarea personalului la misiune este conditionata de semnarea prealabila a unui angajament, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, prin care se obliga ca, dupa incheierea misiunii, sa isi desfasoare activitatea in Ministerul Apararii Nationale, astfel:
a) pentru personalul aeronavigant – piloti, 10 ani sau pana la implinirea varstei standard de pensionare;
b) pentru personalul tehnico-ingineresc de aviatie si navigator de sol/planificator de misiune, 8 ani sau pana la implirea varstei standard de pensionare.
(2) In situatiile in care, inainte de expirarea duratei stabilite, cadrele militare inceteaza angajamentul incheiat potrivit alin. (1), acestea sunt obligate sa restituie cheltuielile individuale de instruire pe timpul misiunii, proportional cu perioada de angajament ramasa neexecutata.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica si personalului care din motive imputabile nu finalizeaza activitatea de instruire.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica personalului participant la misiune in situatiile incetarii activitatii din motive neimputabile acestuia.
(5) Conditiile de incheiere si continutul angajamentului prevazut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului apararii nationale.

Art. XIV
Personalul participant la misiune beneficiaza de drepturile si obligatiile prevazute de legislatia in vigoare aplicabila personalului militar in activitate, in masur ain care acestea nu contravin prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
12. ZIUA REZERVISTULUI - May 31, 2014 6:22:00 AM
Ziua rezervistului militar
 Prin rezervişti militari se înţelege orice persoană care deţine grad militar în rezervă sau în retragere, respectiv soldaţi, gradaţi, subofiţeri, maiştri militari, ofiţeri şi generali, indiferent de instituţia publică din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în care şi-au desfăşurat activitatea.Rezerviştii militari au adus o contribuţie importantă la păstrarea Independenţei şi Suveranităţii ţării, a valorilor militare şi culturale ale poporului român. Instituirea unei zile a rezerviştilor militari constitute o recunoaştere a rolului acestora, de-a lungul istoriei, în cadrul societăţii româneşti.Din initiativa a 31 de persoane, pensionari militari si veterani de razboi, provenite din unitatile militare din Caracal si Deveselu, s-a infiintat, la 28 februarie 1990, prima asociatie din tara a cadrelor militare in rezerva si in retragere, fapt ce avea să se amplifice în toate garnizoanele militare din țară și să ducă la înființarea în 20 martie 1991 a Uniunii Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere. Este meritul celor ce atunci au lasat de-o parte lupta pentru ciolan si putere, dandu-si mana si reluand glorioasele traditii.Având în vedere faptul că, în anul 1990, la 31 mai, a fost înfiinţată prima asociaţie formată din personal în rezervă sau în retragere, reluând o tradiţie datând din 1925, întreruptă abuziv în 1948, s-a propus această dată ca zi a rezerviştilor militari, în acest sens adoptându-se Hotărârea de Guvern nr. 467 din 12 mai 2010. Începând din 2010, Ziua Rezervistului Militar reprezintă unul din momentele ,,de sărbătoare ale Armatei şi ţării, prilej cu care sunt omagiaţi toţi cei care au îmbrăcat haina militară, au jurat, sub faldurile Drapelului de luptă, să-şi apere ţara chiar cu preţul vieţii şi acum, datorită vârstei, sorţii sau alegerii lor nu mai fac parte din personalul Armatei Române.Astăzi se sărbătoreşte Ziua Rezervistului Militar, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată. Guvernul a adoptat anul trecut hotărârea de instituire a acestei zile la data de 31 mai. “Aniversarea Zilei Rezervistului Militar ne oferă onorantul prilej de a ne exprima deplina apreciere faţă de cei care au scris pagini de eroism la toate marile construcţii ale României. Este un moment important, impregnat de simbolism şi semnificaţii speciale. Pentru noi, românii, aceste semnificaţii sunt cu atât mai profunde cu cât istoria a probat de-a lungul timpului legătura strânsă dintre interesele naţiunii române şi cele ale armatei”.
”LA MULŢI ANI REZERVIST MILITAR !”
13. SI, LUPTELE CONTINUA ! - Feb 26, 2014 7:15:00 AM
 In atentia tuturor celor interesatiStimati camarazi,Dupa cum stiti, dl. Gl. Mihai Iliescu si dl. Cdor Constantin Alexandru au cerut in justitie anularea hotararii de infiintare a SCMD la 5 ani dupa ce aceasta a devenit definitiva si irevocabila. Au pierdut, sunt buni de plata! Marele Manipulator care le garanteaza pastrarea privilegiilor, a mai introdus, pentru siguranta, cu o zi inainte de infatisare o Asociatie care pretinde ca ACMDR este totuna cu SCMD. Cum Romania este tara tuturor posibilitatilor, am primit astazi informatia ca in noul proces cu ACMDR in calitate de reclamant SCMD, in calitate de parat, trebuie sa se prezinte pe data de 27 martie a.c., 08.30, la Completul C-34 Civil. Dar ... surpriza! Tot in calitate de parat este convocata si ANCMRR. Ori este o greseala de redactare, pentru ca ANCMRR nu mai are ce cauta in cazul in speta, ori Stapanul s-a hotarat sa-si pedepseasca uneltele care au dat chix si sa se dispenseze de ele!Pana la lamurirea situatiei, va invit, stimati camarazi, sa radem in hohote, nu cu Stan si Bran, nu cu Pat si Patachon ci cu Mihaita si Costica!Iata aici informatia luata de pe portalul instantelor de judecata. PRESEDINTELE SCMD, Col. (r) dr. Mircea DOGARU

14. CONTRIBUTIVITATEA ! - Feb 19, 2014 7:12:00 AM
Avioanele Forţelor Aeriene Elveţiene au rămas la sol deoarece erau în afara orelor de program
  Avioanele Forţelor Aeriene Elveţiene au rămas la sol deoarece erau în afara orelor de program Avionul etiopian deturnat de propriul copilot spre Geneva, unde acesta doreşte să ceară azil, a fost interceptat de avioane franceze şi italiene, care l-au escortat prin spaţiul aerian elveţian până la aeroport, unde a aterizat în siguranţă.
Forţele aeriene elveţiene nu au intervenit deoarece se aflau în afara programului de lucru, stabilit într-un mod foarte strict din cauza reducerilor bugetare.
"Avem un buget şi trebuie să facem alegeri. În vreme ce monitorizăm spaţiul aerian non-stop, intervenţiile nu pot avea loc decât în timpul programului, adică după ora 8 a.m.", a explicat Juerg Nussbaum, purtător de cuvânt al Forţelor aeriene elveţiene.
Incidentul aerian a avut loc la primele ore ale dimineţii, avionul deturnat aterizând la Geneva la ora locală 6.02. Programul de lucru al Forţelor Aeriene este destul de lejer: de la 8 dimineaţă până la prânz, şi de la 13.30 până la 17.00.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/avion-deturnat-fortele-aeriene-elvetiene-nu-au-intervenit-deoarece-erau-in-afara-programului_1382083.html#ixzz2tkXIqMIC
Follow us: @realitatea on Twitter
15. CINE NE EXECUTA ! - Feb 19, 2014 7:06:00 AM
Cu acte neclare si diagnostice discutabile, ministrul Muncii, Mariana Campeanu, i-a dat sotului pensie si cel mai mare grad de invaliditate  http://www.investigatiimedia.ro/cu-acte-neclare-si-diagnostice-discutabile-ministrul-muncii-mariana-campeanu-i-a-dat-sotului-pensie-si-cel-mai-mare-grad-de-invaliditate/?fb_action_ids=601075549973604&fb_action_types=og.likes&fb_source=other_multiline&action_object_map=[527936777320121]&action_type_map=[%22og.likes%22]&action_ref_map=[]February 18, 2014 In 2005, Casa de Pensii a judetului Ilfov, condusa de actualul ministru al Muncii, Mariana Campeanu, ii dadea in conditii suspecte atat pensie, cat si indemnizatie de insotitor ca urmare a incadrarii in gradul I de invaliditate, sotului acesteia, Iulian Campeanu. Suspect, in primul rand, pentru ca acesta nu locuia in Ilfov, ci in Bucuresti, oficiul din Ilfov nefiind cel teritorial in cazul sau. Din punct de vedere medical, legea in vigoare, la momentul la care Iulian Campeanu a fost declarat invalid de gradul I, prevedea ca persoanele care sunt in aceasta situatie sint caracterizate prin “pierderea totala a capacitatii de munca, de autoservire, de auto-conductie si de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane”. Iulian Campeanu pare insa astazi, dupa noua ani de cand a fost declarat invalid in cea mai grava stare, un om sanatos: merge la nunti, foloseste un telefon mobil, se plimba pe strada cu mainile in buzunar si isi ia nepotul de la gradinita. In plus, este asociat in doua firme, dintre care una aflata in dizolvare. Numai din indemnizatia pentru insotitor  - pe care o primeste odata cu pensia – din 2005 si pana in prezent, Iulian Campeanu a incasat, dupa calculele Centrului de Investigatii Media, suma de 54.184 de lei. Iulian si Mariana Campeanu sint casatoriti de 40 de ani. In 2005, conform CV-ului postat pe site-ul Ministerului Muncii, Mariana Campeanu era director executiv al Casei Judetene de pensii Ilfov, functie pe care a ocupat-o din februarie 2001 pana in aprilie 2007, cand a devenit director la Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale.Pana la 1 martie 2005, Iulian Campeanu a lucrat la firma Grup Meteor Construct din Ilfov, o firma aflata astazi in insolventa si care, conform documentelor intocmite de lichidatorul judiciar, a ramas cu aproape 600.000 de lei datorii la stat. Campeanu a ocupat functia de director general adjunct al firmei pana la 1 martie 2005, cand contractul sau de munca a fost desfacut “cu acordul partilor”. carte-de-munca . In 2 martie 2005, Campeanu depune la Casa de Pensii Ilfov condusa de sotia sa o cerere de acordare a pensiei de invaliditate. Documentul, disponibil in dosarul sau de pensionare, este completat necorespunzator, nefiind clar carei Case de pensii ii este adresat.Cererea nu contine seria si numarul niciunui document pe care il depune alaturi de ea. Cu toate astea, cererea este inregistrata de Casa de Pensii Ilfov in 2 martie, la doar o zi dupa ce sotul pe-atunci directoarei Marianei Campeanu isi intrerupe, cu acordul partilor, contractul cu firma la care lucra, sub numarul 3366. cererea-3366 Dupa nici o saptamana, in 8 martie 2005, medicul Barbu Cerbulescu – medic specialist de expertiza muncii si angajat al Casei de Pensii Ilfov conduse de Mariana Campeanu – ii da domnului Campeanu decizia asupra capacitatii de munca numarul 1269. decizie-cerb-8-martie Asadar Iulian Campeanu a facut cererea de acordare a pensiei de invaliditate inainte de a primi decizia medicala prorpiu-zisa din partea medicului specialist in expertiza medicala Barbu Cerbulescu, anticipand o decizie medicala favorabila de incadrare ca invalid.Si decizia medicului Cerbulescu este completata intr-un mod cel putin bizar: nu contine nicio referire la vreun dosar medical, nu are decat o semnatura, desi sint necesare alte doua, conform respectivului formular, si, cel mai important, la rubrica “diagnostic clinic” contine o serie de formulari “destul de generale”, conform specialistilor consultati de Centrul de Investigatii Media.O parte dintre bolile de care sufera Iulian Campeanu sint niste patologii relativ comune: steatoza hepatica, ateroscleroza, aritmie (cardiaca) sau ulcer duodenal cronic. Restul afectiunilor sint, potrivit specialistilor, insuficient detaliate. De exemplu, medicul care a intocmit documentul scrie ca Iulian Campeanu sufera de “lacunarism cerebral” sau “sindrom psiho-organic”, insa nu detaliaza ce afectiuni prezinta pacientul.Specialistii in medicina muncii consultati de Centrul de Investigatii Media afirma ca, pentru invaliditate de gradul I generata de atero-scleroza, de exemplu, este necesar ca boala sa se manifeste printr-o “arteriopatie periferica insotita de amputatie si alte tulburari grave”, ceea ce evident nu este valabil in cazul lui Campeanu, care nu a suferit nicio amputatie. La fel si in cazul lacunarismului cerebral: specialistii spun ca, pentru gradul I de invaliditate, este necesar ca boala sa se manifeste prin “mari deficiente locomotorii care sa faca persoana nedeplasabila sau in situatia de a nu se hrani singura”.Si in cazul sindromului psiho-organic invocat, medicul care a examinat pacientul se exprima “destul de general”, conform surselor noastre: “poate fi o boala psihica ce-l face pe pacient iresponsabil sau poate fi un inceput de Parkinson”. Cu toate astea, Iulian Campeanu este gasit cu “deficienta functionala I”, i se declara pierduta capacitatea de munca din cauza invaliditatii survenite pe fondul unei “boli obisnuite” (sintagma “BO” de la rubrica privind cauza invaliditatii”) si devine invalid de gradul I, incapabil sa mai presteze vreo munca, la varsta de 58 de ani, cu aproape cinci ani inainte de a implini varsta legala de pensionare, recomandandu-i-se “dispensarizare”.Documentul depus la dosarul sau de pensie este asumat de medicul Barbu Ion Cerbulescu, medic primar de expertiza medicala si seful “expertizei medicale” in judetul Ilfov. In judetul Ilfov functioneaza trei cabinete de expertiza medicala care isi impart intreg teritoriul judetului. Nicaieri in document nu apare cine anume a intocmit respectivul act, la care dintre cele trei cabinete a fost pacientul consultat si la care dintre acestea poate fi gasita fisa lui medicala. Apare exclusiv stampila medicului Cerbulescu, cel care supervizeaza activitatea de expertiza din judet. In lipsa acestor informatii, nu am putut afla mai multe despre situatia medicala a pacientului Iulian Campeanu.Cert este ca, in baza documentului parafat de Cerbulescu, dupa nici trei saptamani, in 25 martie 2005, Casa Judeteana de Pensii Ilfov condusa de Mariana Campeanu emite pentru sotul acesteia decizia 114198 prin care ii acorda “pensie de invaliditate cu indemnizatie de insotitor”. decizie-pensie-2005 Conform documentului, Iulian Campeanu primeste o pensie de 3.450.211 lei vechi si o indemnizatie de insotitor de 3.100.000 de lei vechi.Specialistii consultati de Centrul de Investigatii Media ne-au atras atentia asupra unui fapt interesant: Iulian Campeanu a optat pentru a primi tot el si indemnizatia pentru insotitor, odata cu pensia, desi majoritatea persoanelor in aceasta situatie indica exact persoana care ii ajuta sa traiasca pe motiv ca, odata cu acesti bani, asa-numitului “insotitor” i se calculeaza serviciile prestate pentru invalid ca vechime in munca si deci stadiu de cotizare la pensie. Iulian Campeanu nu a indicat o astfel de persoana, asadar, el fie nu are un insotitor, fie plateste pe cineva care nu a dorit ca toti acesti ani, din 2005 pana in prezent, sa i se considere vechime in munca.Aceiasi specialisti in medicina muncii au explicat ca, pentru obtinerea incadrarii in gradul I de invaliditate, un salariat trebuie mai intai sa stea aproape un an in concediu medical, timp in care sa incerce sa-si trateze afectiunile. Neavand acces la dosarul medical al lui Campeanu, nu stim daca el s-a aflat in concediile medicale de 90 si, respectiv, 180 de zile.“Este greu de crezut ca cineva, fara sa aiba relatii, poate primi atat de repede gradul I de invaliditate. De obicei, se fac expertize medicale care dureaza, dosarele sint atent analizate, sint mai multe comisii, aici pare ceva facut pe picior”, a concluzionat unul dintre specialistii in medicina muncii contactati de Centrul de Investigatii Media, care a dorit sa ramana anonim.Expertului consultat nu i-a fost dezvaluit numele persoanei si, evident, nici faptul ca este sotul actualului ministru al Muncii.In 2009, patru ani mai tarziu, cu ocazia implinirii varstei legale de pensionare, aceeasi Casa Judeteana de Pensii Ilfov, care de aceasta data era subordonata Marianei Campeanu din postul de sef al Casei Nationale, ii da domnului Iulian Campeanu pensie pentru limita de varsta, pastrandu-i, conform legii, incadrarea in gradul I de invaliditate si ajutorul pentru insotitor. decizie-pensie-2009 Decizia din 23 octombrie 2009 poarta acelasi numar ca cea din 25 martie 2005, 114198, si este emisa tot de Casa de Pensii Ilfov, desi Campeanu domiciliaza tot in Bucuresti, contrar prevederilor legale care spun clar ca aceste documente sint emise de biroul caruia beneficiarul ii este arondat conform domiciliului.Intre timp, indemnizatia de insotitor care ii vine lui Iulian Campeanu lunar, odata cu pensia, a crescut de la 310 lei, cat era in 2005, la 633 de lei.Din calculele noastre, din martie 2005 si pana in februarie 2014, Campeanu a incasat doar cu titlul de “indemnizatie pentru insotitor” suma totala de 54.184 de lei.Conform unui fluturas de pensie de-al lui Campeanu obtinut de Centrul de Investigatii Media, in noiembrie 2013, acesta a primit o pensie de 930 de lei, careia i s-a adaugat indemnizatia de 610 lei. Din total, s-au scazut zece lei reprezentand CASS, astfel ca sotul ministrului Muncii a primit in acea luna de la stat suma de 1.530 de lei. fluturas Am fost surprinsi sa constatam ca, la noua ani dupa ce a fost declarat invalid de gradul I, teoretic neputand sa mearga, sa se hraneasca sau sa se ingrijeasca singur, domnul Iulian Campeanu este un pensionar destul de activ: l-am filmat doua zile la rand mergand cu soferul sa-si ia nepotul de la gradinita, plimbandu-se agale pe strada pe care locuieste, cu mainile in buzunare, sau vorbind la telefon.De la surse din politie, am aflat ca masina folosita de domnul Campeanu pentru a-si lua copiii de la gradinita apartine Registrului Auto Roman, institutie de stat in care lucreaza unul dintre copii, Flavius Cristian Campeanu. Acesta inca ocupa functia de director tehnic al RAR, desi a fost trimis in judecata de DNA, care il acuza ca a participat la prejudicierea institutiei cu peste un milion de euro.Domnul Campeanu este inca actionar in doua firme, Crys Prod Exim SRL si Caiu’s Impex SRL (in dizolvare), alaturi de fiii sai, si apare pe Facebook in cateva fotografii de la nunta unei foste subalterne de-a sotiei sale, pe nume Dana Alexandra Oancea Pietraru. Evenimentul a avut loc in mai 2012, asa cum reiese de pe pagina de Facebook a acesteia. fam-campeanu-la-nunta-2 fam-campeanu-la-nunta L-am contactat pe medicul Barbu Ion Cerbulescu, cel care a vizat documentul prin care sotul ministrului Muncii a primit in 2005 gradul I de invaliditate. Doctorul Cerbulescu a declarat ca nu-si mai aminteste examenul medical facut domnului Campeanu chiar daca acesta era sotul sefei lui, si a refuzat din principiu sa vorbeasca despre un caz concret in lipsa unui accept obtinut de la directorul Casa de Pensii Ilfov.I-am vorbit doctorului Cerbulescu despre decizia 1269 din 8 martie 2005 pe care el insusi o semneaza, explicatia sa fiind ca la acel moment criteriul domiciliului in stabilirea oficiului de pensii competent nu era cerut de lege. Medicul a mai precizat ca rubrica referitoare la dosarul medical nu a fost completata pentru ca “nu este important”, iar domiciliul pacientului nu apare “pentru ca nu o fi spus omul adresa”.Lipsa celorlalte stampile de pe decizia lui este explicata de Cerbulescu prin aceea ca, “la un moment dat, pentru o perioada de timp, comisiile au fost desfiintate”, insa nu a putut preciza care este intervalul la care se refera.In ciuda insistentelor de a discuta despre continutul actului medical semnat de el, medicul Cerbulescu a evitat s-o faca, pe motiv ca nu am obtinut acceptul conducerii Casei de Pensii Ilfov in acest sens.Am luat legatura cu ministrul Muncii, Mariana Campeanu, pentru a o intreba daca incadrarea in gradul I de invaliditate a sotului ei a fost facuta corect si daca starea fizica a acestuia intr-adevar cerea un astfel de statut. Dupa ce i-am comunicat in mare tema care ne intereseaza, am fost invitati de ministrul Campeanu, prin sms, la o intalnire. Ministrul Muncii nu a avut nimic impotriva atunci cand i s-a comunicat ca discutia va fi in prezenta unei camere de luat vederi. Luni, 17 septembrie, la intalnire, Mariana Campeanu a dorit insa ca discutia, care a durat mai bine de o ora, sa ramana off the record, unul dintre motive fiind acela ca de duminica, de cand i-a fost comunicat subiectul, nu a avut timpul necesar sa obtina documente medicale relevante despre starea de sanatate a sotului.Ne-a cerut un ragaz de o zi, pana marti, pentru a pregati dosarul medical al sotului, promitandu-ne o noua discutie, de aceasta data inregistrata.Cu o ora si ceva inainte de momentul stabilit pentru intalnirea de marti, consilierul ministrului, Iolanda Staniloiu, ne-a transmis ca Mariana Campeanu s-a razgandit si nu mai vrea ca interviul sa aiba loc. Tot printr-un sms, Iolanda Staniloiu ne-a transmis ca ministrul “considera ca publicarea diagnosticului si incalcarea dreptului la imagine al sotului vor afecta protectia necesara unei persoane bolnave care nu are statut public”.(Material realizat cu sprijinul echipei emisiunii “Sub semnul intrebarii”.)
16. IN TIMP CE ALTII DORM IN CIZME ORI ISI IROSESC TIMPUL IN DISPUTE PUERILE, O MANA DE OAMENI LUPTA PENTRU DREPTURILE REZERVISTILOR - Feb 11, 2014 5:29:00 PM




Asa, cum puteti observa, la ultima sedinta a Comitetului Director al SCMD-organul sau de conducere-a fost adoptata o propunere mai veche, facuta de rezervisti din judetul nostru, care intro forma ori alta ar contribui la modificarea, in favoarea noastra , a cuantumului pensiei. Asadar, cei care inca nu au toate veniturile introduse in baza de calcul a pensiei, mai pot spera.
ORDINEA DE ZI: 


Nr crt Denumirea/continutul punctului propus pentru ordinea de zi a sedintei Cine  prezinta 1 Informare privind stadiul legislatiei militare. Masuri si propuneri. Col Dogaru Mircea 2 Informare privind masurile luate pentru evenimentul din 13 februarie. (vedeti aici continutul cererii ANCMRR) Col Dogaru MirceaCol Caloian Monica 3 Propuneri privind transpunerea in practica a strategiei SCMD pe 2014, votata la CNR - perioada aprilie-mai a.c. Col. Dogaru MirceaCol Pricina Valeriu 4 Informari ale vicepresedintilor teritoriali Vicepresedintii teritoriali 5 Verificarea situatiei Filialei Sector 4 Bucuresti . Propuneri in baza hotararilor CNR. Gl Mr Nastase Constantin 6 Sesizarea Comisiei de disciplina in cazul unor membri ai SCMD care produc prejudicii de imagine sindicatului Gl Fl Aer Balan Iosif 7 Informare si masuri de ordin economic-financiar:a)      Cheltuielile ale SCMD, la nivel central si la filiale,  in anul 2013. Gl .Mr. Nastase/Col. Vasile Marian b)      Procedura de acordare a ajutoarelor de inmormantare Gl .Mr. Nastase/Col. Vasile Marian c)      Procedura de acordare a stimulentelor d)     Procedura de finantare in cadrul SCMD e)      Procedura de decontare carburanti f)       Precizari privind inventarierea materialelor si a obiectelor de inventar la nivel central si la filiale g)      Informare privind situatia economico financiara a SCMD 8 Nomenclatorul dosarelor ce se constituie la nivel central si filiale in anul 2014 Lt Col Rinciog Dumitru 9 Precizari privind inventarierea documentelor Lt Col Dumitru Rinciog 10 Rapoarte si cereri ale filialelor si structurilor centrale ale SCMD:1.      Slobozia- solicitare ajutor financiar de 2000 lei pentru chirie spatiu de functionare2.      Beius - cerere de demisie a presedintelui filialei3.      Constanta - protest fata de forma adresei inaintate de catre Biroul Operativ al SCMD  catre Prim vice-primministrul Gabriel Oprea
4. Slatina: .Rog a se introduce pe ordinea de zi punctual 12 cu titlul ,,Abilitarea presedintelui SCMD pentru a intreprinde demersurile necesare privind solicitarea Ministerului Apararii Nationale si a celorlalte structuri cu responsabilitati privind plata pensiilor fostilor militari, de a elabora de urgenta Norme metodologice de reconstituire a documentelor financiare, distruse, pierdute ori neidentificate, in mod deosebit a Tabelelor Nominale privind plata premiului anual si a recompenselor, dar si de restituire a a sumelor banesti restante ca urmare a unor decizii succesive- in urma identificarii de noi venituri, ori recalcularii pensiei cu perioade lucrate dupa data trecerii in rezerva -, sume pe care in mod deosebit Ministerului Apararii Nationale refuza a le acorda, invocand sumele pentru grupele de munca acordate arbitrar”. Documentarul il puteti studia aici. Presedintele SCMD 11 DIVERSE:1.      Propunere (oferta) de editare a unei publicatii tiparite a SCMD;





PSNu ma pot abtine de la un comentariu malitios: in timp ce filiale mici din tara i-au pozitie fata de de intentia conducerii centrale a ANCMRR, de scoatere in afara legii a SCMD, filiala noastra tace, tace cum a tacut consecvent de la inceputul mandatului!


17. - Dec 1, 2013 7:17:00 AM
             LA MULTI ANI ROMANIA!             LA MULTI ANI ROMANI!     LA MULTI ANI ARMATA ROMANA!
18. DACA NU SINDICATUL, DACA NU ASOCIATIA, IATA CINEVA INCEARCA! - Nov 28, 2013 1:48:00 PM

       Pentru judeţele unde nu au fost stabilite persoane de contact rog să desemnaţi o persoană din cele interesate de acest demers pentru a ţine legătura operativ cu lt.col.(r) Gabriel Burlacu (tel.0748608652).


Iniţiativăpentru  recuperarea ajutoarelor neîncasate la trecerea în rezervă (2011,2012,2013)şi pentru acordarea “Semnului onorific în serviciul patriei “/acordarea unei clase superioare pentru cei trecuţi în rezervă cu drept e pensie începând cu 01.01. 2005                                                   FOARTE IMPORTANT !                                 ȊN ATENȚIA TUTUROR CELOR INTERESAȚI        UN GRUP DE MILITARI ŞI POLIȚIŞTI CARE AU FOST TRECUȚI ȊN REZERVĂ ȊN ULTIMII 3 ANI , AU DESFĂŞURAT PE PARCURSUL ULTIMELOR 8-9 LUNI, INTENSE CĂUTĂRI, MAI ALES IN BUCUREŞTI, PENTRU GĂSIREA UNUIA SAU MAI MULTOR AVOCAȚI CARE SĂ-I REPREZINTE CU SUCCES PENTRU RECUPERAREA AJUTOARELOR NEÂNCASATE LA TRECEREA ȊN REZERVĂ . DUPĂ ȊNDELUNGI CĂUTĂRI ,VĂ PUTEM SPUNE CĂ  DOAR CÂTEVA CABINETE ŞI SOCIETĂȚI DE AVOCATURĂ AU FOST INTERESATE ȊN REZOLVAREA ACESTOR SPEȚE . DINTRE ACESTEA, NUMAI O SINGURĂ FIRMĂ DE AVOCATURĂ (CUNOSCUTĂ,DE ALTFEL) A CONFIRMAT CĂ A IDENTIFICAT O SERIE  DE SOLUȚII JURIDICE PRIN CARE, DEOPOTRIVĂ MILITARII ŞI POLIȚIŞTII INDREPTĂȚIȚI ȊŞI POT RECUPERA ACESTE DREPTURI ACTUALE ŞI  CÂŞTIGATE . CEI CARE NU AU GĂSIT SOLUȚII S-AU EXPRIMAT GENERIC : « VA FI FOARTE GREU, PUTEM ȊNCERCA, DAR ESTE APROAPE IMPOSIBIL, NU A MAI CÂŞTIGAT NIMENI ȊN ȚARĂ », ETC .   SINGURA FIRMĂ DE AVOCATURA CARE ȊNTR-ADEVĂR A RĂSPUNS EXIGENȚELOR NOASTRE A PROCEDAT ȊN FELUL URMĂTOR : A SOLICITAT 45 ZILE TIMP DE STUDIU (REZONABIL ȊN RAPORT DE ALTE FIRME - DINTRE CARE UNELE AU ŞI UITAT SĂ RASPUNDĂ SOLICITĂRII NOASTRE) PENTRU CA SPEȚELE SĂ POATĂ FI « DESCIFRATE » DE UN GRUP DE SPECIALIŞTI ŞI ȊNAINTE DE EXPIRAREA ACESTEI PERIOADE NE-AU CONTACTAT ŞI NE-AU COMUNICAT URMATOARELE :    DUPĂ STUDIEREA ACTELOR NORMATIVE ȊN DOMENIU, PĂREREA UNANIMĂ A CELOR IMPLICAȚI ESTE CĂ AJUTOARELE LA TRECEREA ȊN REZERVĂ VOR PUTEA FI RECUPERATE; ASTA PENTRU CĂ STUDIUL ACTELOR NORMATIVE INCIDENTE S-A FACUT ȊNTR-UN MOD ANALITIC, FRAZĂ CU FRAZĂ ŞI VIRGULĂ CU VIRGULĂ, ASTFEL ȊNCÂT SĂ FIE IDENTIFICATE TOATE ATUURILE PENTRU CÂŞTIGAREA ACESTOR PROCESE . AU FOST STUDIATE ŞI TOATE ASPECTELE CU CARE REPREZENTANȚII PARTILOR ADVERSE VOR ȊNCERCA SĂ NE PUNĂ ȊN DIFICULTATE .   VĂZÂND PUȚIN RETICIENȚA NOASTRĂ (ŞI PE BAZA A CEEA CE ’’PĂȚISEM’’CU ALȚI AVOCAȚI PÂNĂ ATUNCI), NE-AU CONFIRMAT CĂ NU ŞI-AR PUNE ȊN JOC REPUTAȚIA PENTRU BANI ,DACĂ NU AR CONSIDERA CĂ SUNT DESTULE CONSIDERENTE, PE BAZA JURISPRUDENȚEI NAȚIONALE ŞI A C.E.D.O. CARE SĂ POATĂ CONDUCE LA CÂŞTIGAREA CAUZELOR.ȊN IPOTEZA PUSĂ DE NOI - CE SE ȊNTAMPLĂ DACĂ TOTUŞI INSTANȚELE NAȚIONALE NU NE VOR DA CÂŞTIG DE CAUZĂ-DÂNŞII AU RĂSPUNS CĂ ȊN ACEST CAZ VOR ȊNAINTA ACȚIUNEA LA C.E.D.O., DAR CĂ ȊN PROPORȚIE DE 90% NU SE VA AJUNGE ACOLO .PENTRU BUNA DESFAŞURARE A ACȚIUNII , SOCIETATEA DE AVOCATURĂ NE-A PUS CÂTEVA CONDIȚII:        NEPOLITIZAREA DE NICIUN FEL A ACESTEI ACȚIUNI ;       LIBERTATE DE ABORDARE ȊN MODUL DE FORMULARE ŞI           SUSȚINERE A ACȚIUNILOR COLECTIVE ;       RESPECTAREA ȊNTRU TOTUL A CONDIȚIILOR CONTRACTUALE, DE AMBELE PĂRȚI ŞI DECI , SERIOZITATE MAXIMĂ ;       ORGANIZARE IREPROSABILĂ LA NIVEL JUDEȚEAN ŞI NAȚIONAL ;         PÂNĂ LA SEMNAREA CONTRACTULUI DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ CU PRIMII CLIENȚI (CEL PUȚIN) NU SE VA FACE CUNOSCUT NUMELE FIRMEI DE AVOCATURĂ, PENTRU CĂ NU SE DOREŞTE A SE FACE PUBLICITATE MASCATĂ ACESTEIA ȊN DETRIMENTUL ALTOR AVOCAȚI SAU FIRME DE AVOCATURĂ ( CU TOATE CĂ NU POATE FI VORBA DESPRE AŞA CEVA ,DIN MOMENT CE NOI AM ALES FIRMA DE AVOCATURĂ) .     TOȚI PARTICIPANȚII VOR PRIMI DOCUMENTE CARE SĂ ATESTE PLATA ONORARIILOR ; URMAŞII CELOR DECEDAȚI CARE VOR PARTICIPA LA ACȚIUNI, VOR AVEA REDUCERI LA PLATA ONORARIILOR DE PARTICIPARE (50%) ;DE ASEMENEA, SOCIETATEA DE AVOCATURA NE MAI DĂ UMATOARELE SFATURI :       TREBUIE AVUT ȊN VEDERE FAPTUL CĂ ACESTE DREPTURI , POT FI RECUPERATE EXCLUSIV PRIN INTERMEDIUL UNOR ACȚIUNI JUDECĂTOREŞTI . CHIAR DACĂ EXISTĂ MINIME ŞANSE CA DREPTURILE SĂ FIE REINTRODUSE ȊNCEPÂND CU ANUL VIITOR, (2014) NU SE VA PUTEA PUNE ȊN DISCUȚIE APLICAREA LOR RETROACTIVĂ – RESPECTIV PENTRU ANII 2011, 2012 ŞI 2013 !     ESTE FIRESC CA CEI INDREPTĂȚIȚI SĂ SE GÂNDEASCĂ ŞI LA FAPTUL CĂ, ȊN SITUAȚIA CÂSTIGULUI DE CAUZĂ, DREPTURILE LOR NU FOR PUTEA FI ȊNDESTULATE DIN CAUZA LIPSEI DE BANI DE LA BUGET . ATENȚIE ! – HOTARÂRILE DEFINITIVE  ŞI IREVOCABILE CARE CONSFINȚESC DREPTUL FIECĂRUIA DINTRE CEI INDREPTĂȚIȚI LA PRIMIREA SUMELOR CE SE CUVIN ȊN BAZA LEGII, SUNT TITLURI EXECUTORII ! SUMELE/DREPTURILE PREVĂZUTE ȊN HOTARARILE JUDECĂTOREŞTI, URMEAZĂ A FI ACHITATE ACTUALIZAT CU INDICELE DE INFLAȚIE.TREBUIE AVUT ȊN VEDERE ŞI FAPTUL CĂ, INIȚIEREA UNOR ALTE DEMERSURI, INCOMPLETE ŞI INCORECT FUNDAMENTATE, FĂRĂ A AVEA LA BAZĂ UN STUDIU ŞI O ANALIZĂ JURIDICĂ COMPLETĂ,CU REZULTATE NEGATIVE, NU MAI OFERĂ PE VIITOR POSIBILITATEA RECUPERĂRII DREPTURILOR PIERDUTE, HOTĂRÂRILE NEFAVORABILE OBȚINUTE FIIND SUPUSE AUTORITĂȚII DE LUCRU JUDECAT ! ESTE RECOMANDABIL SĂ BENEFICIAȚI ACUM DE ACESTE SERVICII, ULTERIOR EXISTAND POSIBILITATEA  DE A ACHITA ONORARIUL AVOCAȚIAL ȊN CONDIȚII OARECUM MAI DEZAVANTAJOASE  ȊN RAPORT DE CEI CARE REUSESC SĂ SE ȊNSCRIE ȊN PRIMUL VAL DE ACȚIUNI. -                     DEOCAMDATĂ, NU S-A STABILIT EXACT CÂT VA FI  ONORARIU DE PARTICIPARE ȊN CADRUL ACȚIUNILOR JUDECĂTOREŞTI.  ACEST LUCRU VA FI POSIBIL NUMAI DUPĂ CE SE VA ŞTI NUMĂRUL EXACT AL PARTICIPANȚILOR . ONORARIUL NU POATE FI NICI LA UN NIVEL EXAGERAT ( MAJORITATEA AVOCAȚILOR CONTACTAȚI ANTERIOR AU SPUS CĂ FĂRĂ 1300-1800  LEI + TVA/DOSAR NICI NU DISCUTĂ), DAR NICI LA UN NIVEL FOARTE MIC, PENTRU CA VOR FI INCLUSE MULTE CHELTUIELI (TVA, IMPOZITE ŞI CONTRIBUȚII, CHELTUIELI PROFESIONALE-CONSUMABILE - ȊN TOTAL APROXIMATIV 40% DIN ONORARIU). ACȚIUNILE ȊN INSTANȚĂ PE CARE VI LE PROPUNEM VIZEAZĂ :

1.RECUPERAREA AJUTOARELOR LA TRECEREA ȊN REZERVĂ PENTRU ANUL 2013; 2. RECUPERAREA AJUTOARELOR LA TRECEREA ȊN REZERVĂ PENTRU ANUL 2012; 3. RECUPERAREA AJUTOARELOR LA TRECEREA ȊN REZERVĂ PENTRU ANUL 2011-PENTRU CEI PENSIONAȚI ;ATENȚIE : ACȚIUNILE ȊI VIZEAZĂ ŞI PE URMAŞII LEGALI AI POLIȚISTILOR ,CADRELOR MILITARE ŞI FUNCȚIONARILOR PUBLICI DIN ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR DECEDAȚI . 4. RECUPERAREA AJUTOARELOR LA TRECEREA ȊN REZERVĂ PENTRU ANUL 2011-PENTRU CEI DISPONIBILIZAȚI FĂRĂ DREPT LA PENSIE DIN M.A.I.(CELE 10 SALARII); PENTRU FIECARE DIN ACESTE PRIME 4 ACȚIUNI SE VOR FACE PRACTIC CÂTE 2 DEMERSURI CUPRINSE ȊNTR-O SINGURĂ ACȚIUNE ,PENTRU CĂ NU SE VA SOLICITA NUMAI ACORDAREA AJUTORULUI EXPRIMAT ȊN NUMARUL DE SALARII/SOLDE CI ŞI FOLOSIREA CORECTĂ A BAZEI DE CALCUL(SALARIUL /SOLDA DE BAZA DIN ULTIMA LUNĂ DE ACTIVITATE CARE REIESE DIN DOCUMENTELE OFICIALE-FLUTURAŞII DE SALARIU ŞI DISPOZIȚIILE DE PERSONAL -  ŞI NU BAZA DE CALCUL FOLOSITĂ ȊNCEPÂND DIN 01.01.2010 PÂNA ȊN PREZENT ,CARE NU ARE LEGĂTURĂ CU REALITATEA ŞI ESTE MAI MICĂ CU 15-100%. 5 . O ACȚIUNE DEOSEBITĂ   SE REFERĂ LA ACORDAREA SEMNULUI ONORIFIC ȊN SERVICIUL PATRIEI PENTRU CEI TRECUȚI ȊN REZERVĂ CU DREPT LA PENSIE ȊNCEPAND CU DATA DE 01.01.2005  (PENTRU A NU SE ȊNCALCA PRINCIPIUL NERETROACTIVITĂȚII LEGII CIVILE ) ŞI CARE NU ŞI-AU VALORIFICAT ȊNTREAGA VECHIME ȊN DOMENIUL MILITAR.EA SE VA DESFĂŞURA SEPARAT PENTRU OFIȚERI ŞI SUBOFIȚERI(AGENȚI ),PENTRU CĂ LEGILE DE REGLEMENTARE SUNT SEPARATE .LA ACEASTĂ ACȚIUNE INVITĂM PE TOȚI CEI CARE SUNT CADRE MILITARE ȊN REZERVĂ DIN M.A.I. ,ADMINISTRAȚIA GENERALĂ A PENITENCIARELOR ŞI S.R.I. CARE  NU ŞI-AU VALORIFICAT, LA OBȚINEREA SEMNULUI ONORIFIC, PERIOADELE ȊN CARE AU DESFĂŞURAT ACTIVITATE ȊN CALITATE DE :a  )ELEV(STUDENT) AL UNEI INSTITUȚII MILITARE DE ȊNVAȚĂMÂNT(MAI PUȚIN LICEUL MILITAR );b )MILITAR ȊN TERMEN;c )MILITAR  CU TERMEN REDUS;d )MILITAR ANGAJAT CU CONTRACT;e )PERSONAL CIVIL ȊN INSTITUȚII  DIN DOMENIUL  A.O.P.S.N.A.J.PENTRU A DOBÂNDI O CLASĂ SUPERIOARĂ A SEMNULUI ONORIFIC FAȚĂ DE CEA DEȚINUTĂ ,  SOLICITANȚII  TREBUIE SĂ ȊNDEPLINEASCĂ URMATOARELE CONDIȚII :a )SĂ AIBĂ VECHIME TOTALĂ ȊN SISTEM( INDIFERENT DACĂ AU AVUT  CALITATE DE CADRU MILITAR SAU ALTA) DE CEL PUȚIN 15 ,20 ,25 ANI .-ACESTĂ VECHIME SE GASEŞTE ȊN DECIZIA DE PENSIE LA RUBRICA “MILITAR/POLIȚIST/FUNCȚIONAR PUBLIC PENITENCIAR “ ŞI REPREZINTĂ ȊNTREAGA VECHIME ȊN SISTEM CA POLIȚIST/MILITAR .-PENTRU CEI CARE AU VECHIME ȊN SISTEM ŞI ȊN CALITATE DE PERSONAL CIVIL ,LA PERIOADA ȊNSCRISĂ ȊN DECIZIA DE PENSIE LA RUBRICA “ MILITAR/POLIȚIST/FUNCȚIONAR PUBLIC PENITENCIAR “ SE ADAUGĂ ŞI CEA DIN CARTEA DE MUNCĂ CARE ATESTĂ CĂ AU FOST ANGAJAȚI ȊN INSTITUȚII MILITARE ȊN CALITATE DE PERSONAL CONTRACTUAL .b ) LA TRECEREA ȊN REZERVĂ SĂ FI AVUT GRAD MILITAR SAU PROFESIONAL DE OFITER SAU SUBOFITER (AGENT )c ) ȊN ULTIMII 4 ANI DE ACTIVITATE SĂ FI AVUT CALIFICATIVUL DE CEL PUȚIN “ BUN “-CEEA CE IMPLICĂ OBLIGATORIU CA ULTIMII 4 ANI SĂ FI FOST  POLITIŞTI/CADRE MILITARE/FUNCȚIONARI PUBLICI PENITENCIARE d ) SĂ NU AIBĂ PERIOADE CARE SE SCAD DIN CALCULUL VECHIMII-PERIOADA DE PEDEAPSA DE ȊNCHISOARE CU SUSPENDARE .TOȚI CEI CARE VOR INTRA ȊN  PROCES ȊŞI VOR ASUMA RĂSPUNDEREA CĂ ȊNDEPLINESC TOATE CONDIȚIILE ENUNȚATE MAI SUS .DACĂ MAI SUNT SCEPTICI LA ACEST PROCES ,LE PUTEM SPUNE CĂ PÂNĂ LA INTRAREA ȊN VIGOARE A LEGILOR 573/2004 ŞI 574/2004 , DORINȚA DE A  BENEFICIA DE SEMNUL ONORIFIC PENTRU ȊNTREAGA ACTIVITATE ȊN SISTEM ERA UN VIS ,DUPĂ APARIȚIA ACESTOR LEGI EA POATE DEVENI REALITATE . SUNT MULTE CAZURI DE COLEGI  CARE MAI AU DE COMPLETAT 1-2 ANI PENTRU A BENEFICIA DE O CLASA SUPERIOARĂ A SEMNULUI ONORIFIC (PE CARE ȊI POT COMPLETA CU PERIOADA DE SCOALĂ MILITARĂ),CÂT ŞI MULTE CAZURI DE SUBOFIȚERI (AGENȚI) CARE ȊN MOMENTUL TRECERII ȊN CORPUL SUBOFIȚERILOR- ȊN SPECIAL CONTABILELE ACTIVATE DE LA 01.07.1999 âI CARE ȊN  MARE PARTE AU IEŞIT LA PENSIE - AVEAU VECHIME MARE  ȊN CALITATE DE PERSONAL CIVIL ȊN INSTITUȚII MILITARE(ŞI O POT ADAUGA PE ACEASTA) .ACȚIUNEA VIZÂND SEMNUL ONORIFIC ,VA AVEA 2 CAPETE DE CERERE ,PRIMUL FIIND CEL EXPUS MAI SUS ,IAR AL DOILEA ,RECUPERAREA SUMELOR RESTANTE PE ULTIMII 3 ANI .DACĂ VOM PRIMI DESTULE SOLICITĂRI , PUTEM ȊNCEPE ACEST DEMERS ŞI PENTRU CADRELE MILITARE ȊN REZERVĂ ALE M.Ap.N .ATENTIE : NU POT ȊNCEPE UNA DINTRE CELE 5 ACȚIUNI PERSOANELE CARE AU FACUT DEJA UN DEMERS ȊN ACEST SENS ŞI LE-A FOST RESPINSĂ ACȚIUNEA PE FOND .(AM PRIMIT SOLICITĂRI ŞI DE LA PERSOANE CARE SUNT ȊN ACEASTĂ SITUAȚIE ŞI NU CUNOŞTEAU CE ESTE  PUTEREA DE LUCRU JUDECAT,ADICA O CERERE NU POATE FI JUDECATĂ PE FOND DECÂT O SINGURĂ DATĂ ŞI MAI GRAV,AVOCAȚII NU LE SPUSESERĂ NIMIC ).PENTRU BUNA DESFAŞURARE A ACTIVITĂȚII DE CENTRALIZARE LA NIVEL LOCAL, RUGĂM CA DE ACEASTA SĂ SE OCUPE O PERSOANĂ DIRECT ŞI PERSONAL INTERESATĂ, CARE VA ȚINE LEGATURA CU PERSOANA DE CONTACT CE ESTE STABILITĂ LA NIVEL NAȚIONAL .PENTRU O SERIE DE JUDEȚE AU FOST IDENTIFICATE PERSOANELE DE CONTACT(PENTRU ALTELE , ACESTA ACTIVITATE ESTE ȊN CURS ) , IAR PENTRU CELELALTE VOM PRIMI SOLICITĂRI DUPĂ APARIȚIA ACESTUI COMUNICAT .TOT ȊN ACEST MOD(PRIN PERSOANELE DE CONTACT) VOR FI TRANSMISE ŞI DOCUMENTELE CE TREBUIE PREGĂTITE DE FIECARE CLIENT.PERSOANELE DE CONTACT PENTRU  JUDEȚE SUNT :

ARAD COL.(R) BOGDAN DORINEL          0745.636.283 BACĂU COL.(R) ENEA NECULAI               0744.138.866 BIHOR COL.(R) DRAGOS MIRCEA                               0742.201.199 BRĂILA AD.ŞEF STOIAN DUMITRU                                                0764.982.978 CĂLĂRAŞI COL.(R) TATU COSTICA                             0722.353.539 CONSTANȚA LT.COL (R) BURLACU 0748.608.652 MARAMUREŞ PLT.ADJ.ŞEF BLEDEA MARIA                              0745.519.585 MEHEDINȚI PLT.ADJ.ŞEF PETCU VIOREL                                    0747.551.446 VRANCEA COL.(R) ILIE COSTEL                               0744.909.757 TULCEA COL.(R) DEMIANOV 0741.248.478 GALAȚI COL.(R) LUNGU 0757.067.189 IAŞI COL.(R) ROSCA IULIAN                                                         0756.858.896 SUCEAVA COL.(R) MORARU GHEORGHE                              0740.060.204 TELEORMAN COL.(R) TEODORESCU 0784.658.414 GIURGIU COL.(R) LNICULESCU NICULAE                                      0722.927.444 BUZĂU COL.(R) MARIN ION                                                            0742.286.537 COVASNA COL.(R) MACAU C-TIN                                                  0729.980.594 IALOMIȚA PLT.ADJ.ŞEF (R) BOTEANU   0763.477.070 SIBIU COL.(R) RAU DORIN                                                              0728.855.640
19. TOT O BARFA! - Nov 24, 2013 9:24:00 PM
Primarul Caracalului i-a luat concubinei mașină! Prețul-peste 10.000 euro, nr. de înmatriculare-EBA!http://imperativ.ro 
171120132323(2)


După ce „i-a filat”camera de supraveghere conjugală, Edi Ciocăzanu, primarul care luminează orașul și-a luat concubina, consiliera personală de la primărie, a băgat-o pe nevasta-sa, pârâtă,în divorț la judecătoria locală și-a plecat în luna de miere cu Oana Nica, viitoarea doamnă Ciocăzanu.
Așa, cu tupeu…Nu cunoștem destinația îndrăgostiților, însă pare să le fi mers din plin!
Proaspăt reîntoarsă în urbe, doamna „primăriță” conduce o limuzină de lux, recent achiziționată, presupunem, la un preț de peste 10.000 de euro. În banii noștri, cam tot atâta cât i-au găsit polițiștii fostului primar al Caracalului, acasă, în timpul percheziției. Vreo jumătate de miliard…
Zicem, presupunem recent achiziționată, fiindcă ar fi belea pentru primarul Ciocăzanu să o aibă mai de demult și să nu și-o fi declarat în declarația de avere. Aia care nu există pe site-ul primăriei Caracal... Instituția în care,deși angajată și remunerată din banii caracalenilor, nici concubina primarului nu apare. Nici pe persoană fizică, nici în declarația de avere.
Pe persoană fizică și-a luat primarul, EBA lui! Prețul îl știm! Sursa de finanțare rămâne necunoscută. Mai ales că Ciocăzanu are intenții serioase cu caracalenii:„ cât a stat Anghel primar, atâta stau și eu”…Succesuri! Grijă mare la final…Comparația cu Anghel e una neinspirată…
Dar lui Edi trebuie să-i mai lumineze, din când în când și altceva! Altceva decât cu ce s-a remarcat și i-a luminat până acum…
De ce și de unde, EBA?! Cică doamna s-ar asemui de una singură cu modelul brunet, deputat european. Zice lumea rea și invidioasă pe norocul doamnei fostă Belea…Chestie de accent!


20. O FI BARFA! - Nov 9, 2013 5:33:00 PM
Gura Targului vorbeste ca persoana implicata in acordarea de catre Asociatia noastra a  gradelor mari  pentru rezervisti, unele pe nedrept, in  gestionarea CAR-pana la fapte penale ce ar putea duce la desfiintarea acestuia, lasand deoparte banii rezervistilor ,,papati” de catre unii si altii, dar si a relatiilor cu ANVR-pe care nu a reusit sa o mute la Slatina, stimabilul, fost comandant, care prin interpusi de tipul membrii ai familiei, a administrat, pana la dezastru, pe bani, nu putini blogul ANCMRROLT, domnul colonel MANDU, s-a mutat la origini, adica la SLATINA!
Recomandam cu caldura camarazilor de acolo sa-l aleaga presedinte la ce vor: ori sindicat ori asociatie, doar el este mentorul distugerii acesteia din urma!
Categoric, acesta va face de acesta data ce a facut si cu ei: ne va renega pe noi!
Nicio problema, alegerile urmeaza, filiala noastra va putea deveni, ce a mai fost odata pe vremea dumnealui!
In rest. daca sunt adevarate barfele, ne pare sincer rau pentru ce i se intampla. Insa daca nu va comunica si nu va da explicatii,  vom spune noi ce se petrece, chiar si din trecut, nu ca santaj, pentru ca aspectele sunt arhicunoscute, dar mai mult ca divertisment: nu de alta dar se pare ca in spatele lui cineva sparge conturile altora, daca nu chiar si pe al asociatiei, pe care nu stiu de ce l-a parasit! Ori, era normal sa dea pana acum o explicatie, poate ne-o da Dl. Presedinte!
21. AVEM PRIMAR! - Oct 26, 2013 10:25:00 AM
Primarul din Caracal, care a fugit cu secretara, șochează in cererea de divorț: „Divorțez pentru că nevasta și soacra mă bat!” m.cancan.ro 25.10.2013, 18:29 Primarul Eduard Ciocăzanu a cerut divortul pe motiv ca-l bat sotia si soacra Celebra urbe Caracal, din județul Olt, care a devenit cunoscută prin legendele cu care răsturnate și ”Cele șapte minuni” ale orașului, a ieșit iarăși din anonimat în urmă cu două săptămâni.Atunci, presa a relatat o poveste spumoasă, copiată parcă la indigo din telenovelele sud-americane, care avea toate ingredientele: un om influent, o secretară cu care și-a înșelat nevasta, probe video, un soț gelos al secretarei și, bineînțeles, păruială și scandal.


Primarul alaturi de fiica si sotie, in urma cu 3 ani, cand in familia lor domnea armoniaPrimarul alaturi de fiica si sotie, in urma cu 3 ani, cand in familia lor domnea armoniaLa obiect povestea este următoarea: primarul orașului Caracal, Eduard Ciocăzanu (43 de ani) și-a înșelat soția cu secretara din dotare. Se pare că edilul și-ar fi făcut de cap cu angajata lui chiar în domiciliul conjugal și, înfierbântat probabil, ar fi uitat că avea montate camere de supraveghere în casă. Era doar începutul, pentru că soția primarului nu s-a mulțumit să-i facă scandal bărbatului, ci pentru ca show-ul să fie complet, i-a trimis înregistrările și soțului secretarei.

Oana, amanta primarului, a avut mari probleme acasa dupa ce sotul a aflat despre relatia lor. sursa: EVZOana, amanta primarului, a avut mari probleme acasa dupa ce sotul a aflat despre relatia lor. sursa: EVZCa un oltean care se respectă, cu sângele clocotindu-i în vene, acesta ar fi mers la primărie, unde ar fi făcut un scandal monstru, amplificat de agenții de pază care i-ar fi aplicat o corecție. “Este exact invers, acest bărbat şi-a lovit soţia în faţa primăriei, nu a fost agresat de agenţii de pază. În primărie există camere de supraveghere şi se poate demonstra. În plus, dacă ar fi fost aşa, ar fi depus plângere la poliţie. Restul e viaţa mea privată, nu vreau circ la televizor”, a declarat primarul Eduard Ciocăzanu, pentru evz.

Primarul Eduard Ciocăzanu a cerut divortul pe motiv ca-l bat sotia si soacraPrimarul Eduard Ciocăzanu a cerut divortul pe motiv ca-l bat sotia si soacraDeși amanta i-a fost altoită de bărbatul cu care ea măritată, primarul o vrea în continuare doar pentru el, așa că, după ce s-a mutat cu ea într-un apartament din centrul orașului, a înaintat o Cerere de Divorț la Judecătoria Caracal. Și abia acum vine partea cea mai tare: în decizia motivării, Eduard Ciocăzanu a scris că principalul motiv pentru care vrea să divorțeze este faptul că soția și soacra îl bat!Primarul si secretara sunt nedespartitiPrimarul si secretara sunt nedespartitiDeci, primarul nostru ar vrea să se iubească în continuare cu cea căreia i-a promis fidelitate veșnică, doar că ea și maică-sa îl bat atât de rău încât nu mai suportă. Și drept urmare, preferă compania amantei-secretare, care nu doar că nu-l bate, ba este chiar o victimă a soțului ei... Cât să mai reziste și primarul acestor bătăi sistematice, săracul?
22. DEZVALUIRI - Sep 25, 2013 1:14:00 PM
Dezvăluiri incendiare din interiorulServiciului de Informații Externe Scris de: Ion Teleanu Dezvăluiri incendiare din interiorul Serviciului de Informații ExterneDe vreo zece zile, Serviciul de Informaţii Externe este zguduit de dezvăluirile colonelului în rezervă Cornel Nemetzi,  fost şef al spionajului pe Europa din perioada 1990-1997 • El susţine că “reţeaua spionilor români din SUA a fost trădată şi anihilată încă din 1992″ pe vremea când Ioan Talpeş era directorul SIE • Ioan Talpeş mai este acuzat că “a lichidat întreaga reţea de ofiţeri speciali din Germania” • “Doi indivizi care şi-au legat numele de distrugerea reţelei de ofiţeri şi referenţi  avuţi de România în străinătate: Biriş Cornel şi Talpeş Ioan” • Cornel Nemetzi afirmă că Ion liescu şi Petre Român l-au reactivat pe Mihai Caraman • Fostul spion român a alcătuit şi un top al trădătorilor români adevăraţi şi un altul al trădătorilor virtualiLa ora actuală, Serviciul de Informaţii Externe este un butoi de pulbere. Colonelul în rezervă Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990 – decembrie 1997, şi-a publicat memoriile la Editura Marist din Baia Mare. Cartea denumită “Ultimul Curier Ilegal. Memoriile unui spion român” dezvăluie perioada petrecută de către acesta în cadrul SIE, adică între 1971 şi 1997. “Datele pe care le prezint sunt evenimente şi întâmplări trăite de către mine în proporţie de peste 90%, iar restul, fapte şi acţiuni relatate de foşti colegi şi cunoscuţi. Lucrarea ar putea fi considerată ca un adevărat manual de spionaj clasic, întrucât ea prezintă destul de detaliat “ABC-ul” muncii de spionaj, adică modul de recrutare, pregătire, verificare şi testarea agenţilor, căile de trimitere în misiune externă, mijloace de legătură cu reţeaua informativă, explicarea unor noţiuni specifice muncii specifice”.
“Onoarea nu se pierde decât o singură dată”
Cornel Nemetzi îi anunţă pe cititori: “I-am prezentat pe foştii mei şefi şi colegi aşa cum i-am cunoscut şi perceput eu în mod nemijlocit, iar pe cei cu care nu am avut contact, aşa cum mi-au fost prezentaţi de către persoanele apropiate”. De ce cartea poartă numele de “Ultimul curier ilegal”? Pentru că acesta a fost ultimul specialist pregătit, instruit şi folosit cu succes în munca de legătură cu cadrele şi sursele speciale, fiind totodată ultimul ofiţer din aparatul de informaţii externe care a susţinut biografii ale unor cluburi străine, a efectuat deplasări externe şi misiuni de spionaj, folosind paşapoarte străine contrafăcute. Memoriile lui Cornel Nemetzi sunt crude şi la obiect. El nu iartă pe nimeni, fie că era vorba de foştii lui şefi din vârful spionajului românesc, sau de colegi ori subalterni. Multe dintre personajele ante şi post decembriste sunt prezentate în adevărata lor lumină, mult diferită de cea pe care unii sau alţii au încercat să le-o creioneze.” În toată cariera mea am ţinut cont de ce spunea Clausewitz: onoarea nu se pierde decât o singură dată”, precizează în prefaţă Cornel Nemetzi.
“Reţeaua din SUA fusese trădată şi anihilată încă din 1992″
Cornel Nemetzi i-a atras atenţia preşedintelui Emil Constantinescu, printr-o scrisoare transmisă pe data de 15 ianuarie 1997, asupra “faptelor incalificabile comise de şeful SIE – Ioan Talpeş care a dus la distrugerea reţelei informative externe”. “Îl întrebam, de pildă, de ce a aprobat deplasarea în decembrie 1996 a lui Talpeş în Canada, SUA şi Mexic? În ultima ţară, noi nu am desfăşurat niciodată activităţi de spionaj, deci călătoria nu putea avea decât un scop turistic, iar reţeaua din SUA fusese trădată şi anihilată încă din 1992″. Mi-am permis să îi mai trimit o scrisoare după ce a făcut declaraţia de “capitulare în faţa foştilor securişti” în care îi atrăgeam atenţia asupra greşelii de numire a lui Cătălin Harnagea în funcţia de şef al SIE”.
“Talpeş a lichidat întreaga reţea de ofiţeri speciali din Germania”
Totodată, fostul spion nu are cuvinte de laudă la adresa fostul şef al SIE, despre care spune: “Talpeş a primit laudele şi onorurile meritate din partea autorităţilor germane pentru faptul că a lichidat întreaga reţea de ofiţeri speciali care acţionase pe teritoriul Germaniei”. Şeful SIE a ordonat în 1995 o analiză a bazei operative din Germania pe motiv că nemţii ar cunoaşte, chipurile, că avem 34 de oameni care desfăşoară activitatea informativ-operativă pe teritoriul lor”. În plus, spionul mai dezvăluie o “gulgută” debitată de către Talpeş şi anume că “SIE este al ţării şi nu aparține niciunui partid! Nu facem jocuri politice şi nu lucrăm niciun partid politic”. În 1994, Ioan Talpeş a semnat instrucţiunile privind folosirea tehnicii secrete şi efectuarea controlului împotriva tehnicilor de ascultare.
Iliescu şi Roman l-au reactivat pe Mihai Caraman
În privinţa agenţilor recrutați de GRU şi KGB din rândul cetăţenilor români şi reactivaţi în cursul evenimentelor  din decembrie 1989, Cornel Nemetzi susţine că “există probe numeroase şi în acest sens”.”Cum credeţi că se explică prezenţa lui Ion Iliescu şi Petre Roman, îmbrăcat în pulovărul său roşu la evenimentele de protest din seara zilei de 21 decembrie în Piaţa Universităţii, în caz că relatările celor doi sunt adevărate? Afirmaţia lui Petre Roman că l-ar fi cunoscut personal pe Iliescu abia în seara respectivă este culmea ipocriziei!” Totodată, spionul român îşi aduce aminte că în 1990, Iliescu şi Roman şi-au amintit de fostul general Mihai Caraman, retras la vilișoara sa din staţiunea  Cheia, şi “l-a chemat la Bucureşti şi printr-un decret emis în data de 10 ianuarie 1990 l-au numit cu numele conspirativ Neagu Mihai în fruntea CIE, primind şi funcţia de ministru adjunct în Ministerul Apărării Naţionale”.
Piticul Biriş din umbra lui Talpeş

Cartea lui Cornel Nemetzi are câteva pagini rezervate special unui personaj care a tulburat foarte mult apele acestui serviciu de informaţii. Este vorba despre adjunctul lui Ioan Talpeş de la acea vreme – generalul Cornel Biriş. “După plecarea din SIE a lui Marcu Victor, generalul Vasile Angelescu şi-a ales un nou locţiitor în persoana colonelului Biriş Cornel, conspirativ Neacşu Mihai, fost Brezeanu şi poreclit “Gruber” înainte de fuga lui Pacepa. Pe acesta l-am cunoscut în anul 1965, când am intrat în şcoala de ofiţeri de miliţie din Bucureşti şi l-am reîntâlnit în octombrie 1980, când a fost promovat în unitatea specială 0101. Cornel Nemetzi mai precizează că în “anul 1987, fratele mai mare al lui Cornel Biriş, Radu, care lucra la Direcţia de Paşapoarte a fost dat afară datorită comiterii unor fapte de natură penală, care totuşi nu au putut fi probate prin flagrant. Cei doi fraţi fuseseră colegi de an la şcoala de ofiţeri de miliţie. Orice ofiţer aflat în locul lui Biriş, alias Piticu (înălţimea sa nu atingea 1,60 m) ar fi fost mutat de la unităţile speciale, cu atât mai mult cu cât se descoperise că şi soţia sa avea o rudă apropiată stabilită în străinătate. Era protejat de către organele de contrainformaţii, fiind rezidentul acestora în unităţile speciale”.
“Cei doi indivizi care şi-au legat numele de distrugerea reţelei de ofiţeri şi referenţi  avuţi de România în străinătate: Biriş Cornel şi Talpeş Ioan!”
Cornel Nemetzi, fost şef al  serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997
“Dosarele informatorilor străini nu au fost distruse după filmare”
Fostul spion român pensionat în 1997 povesteşte în carte şi un episod mai puţin cunoscut. Pe data de 1 octombrie 1990, colonelul Vasile Angelescu a ordonat că toate jachetele obţinute să fie strânse de şefii de serviciu şi păstrate în casete metalice sigilate. Jacheta fiecărui dosar era pusă într-un plic închis şi sigilat cu sigiliul ofiţerului titular al cazului. “Dosarele fizice aparţinând informatorilor cetăţeni străini şi sursele de influenţă, la scoaterea lor din preocupare vor fi distruse după filmare şi injachetate, urmând că la unităţi să se păstreze numai jachetele acestora timp de 5 ani, după care se trimit la arhivă SIE. Din câte cunosc acest termen nu s-a respectat, astfel că la trecerea mea în rezervă (31 decembrie 1997) materialele filmate se aflau încă în arhivă unităţii”, mărturiseşte Cornel Nemetzi.
Silvian Ionescu, securistul-erou al timpurilor noastre
Cornel Nemetzi îşi aminteşte şi de Silvian Ionescu (fiul fostului rezident de la Paris, generalul Gheorghe Ionescu), ofiţer la UM 0199 din CIE, care după fugă precipitată a lui Ceauşescu a ieşit din sediul unităţii situate în spatele Primăriei Sectorului 1, l-a izgonit pe primarul comunist din cabinetul său şi s-a instalat în fotoliul acestuia. “Cum de a avut un astfel de curaj, având în vedere statutul său de ofiţer de securitate. Nu l-am cunoscut personal pe acest erou al timpurilor noastre, dar despre tatăl voi povesti cele relatate de noul şef la CIE după 10 ianuarie 1990, Mihai Caraman. Spionul îşi aminteşte că Mihai Caraman le-a povestit că, pe când se afla la post în Franţa, avea ca rezident pe generalul Gheorghe Ionescu, tatăl viitorului revoluţionar Silvian Ionescu. În competenţa acestuia intra, printre altele, întocmirea raportului lunar cu cheltuielile c.i.s. efectuate de către ofiţerii care alcătuiau grupa operativă şi trimiterea acestuia în ţară pentru aprobarea decontării”.

Trădători adevăraţi&trădători virtuali

Spionul Cornel Nemetzi a enumerat în carte şi un top al trădătorilor adevăraţi şi unul al trădătorilor virtuali. În topul trădătorilor adevăraţi au fost incluşi: Ion Mihai Pacepa – fost general locotenent de securitate; Gheorghe Mandache – fost căpitan de securitate; Liviu Turcu – fost locotenent colonel  SIE; Matei Pavel Haiduc – fost referent de informaţii externe. Topul trădătorilor virtuali include pe: Dan Ştefănescu – fost locotenent major; Corneliu Serra – fost locotenent major; Ovidiu Tănăsescu – fost căpitan; Dr. Ion Şerban – fost maior; Gheorghe Mihai – fost maior; Florin Brozici – fost locotenent colonel; Marin Radu – fost locotenent colonel; Voelker Popovici – fost referent de informaţii.
Spionul poliglot

Cornel Nemetzi s-a născut la 6 iunie 1947 în satul Mang, comuna Sălişte, judeţul Sibiu. În 1968 a terminat Şcoala de Ofiţeri de Miliţie din Bucureşti, ca şef de promoţie. A lucrat ca ofiţer operativ la Inspectoratul de Miliţie din Bucureşti, Serviciul Judiciar, secţia infracţiuni contra vieţii, de unde a trecut în rezervă la cerere în 1972. Trecerea în rezervă s-a datorat faptului că din data de 1 noiembrie 1971 fusese încadrat ca ofiţer special la Direcţia de Informaţii Externe, brigada U, fiind instruit şi pregătit pentru munca de legătură cu ofiţerii ilegali aflaţi în misiune externă de spionaj. În octombrie 1980 a fost promovat în Centrală ca ofiţer instructor de spionaj, iar din aprilie 1990 şi până în 1997 a fost şef al  serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE. Vorbeşte fluent şase limbi străine – germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă şi rusă, iar pentru cinci dintre ele deţine certificat de traducător autorizat.
“Niciodată, dar absolut niciodată să nu te aştepţi de la serviciile de informaţii la recunoștință, înţelegere şi, de ce nu, milă. Acestea, la fel ca titanii din mitologia greacă, îşi vor devora în primul rând şi cu precădere proprii copii, adică fostele cadre şi colaboratori”, Cornel Nemetzi, fost şef al  serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997
Ion TELEANU

Notă din Redacție: Pe la începutul anilor 90 am mers împreună cu Sabin Făgărășeanu într-o audiență la dl TALPEȘ, din partea Vatrei Românești, pentru a ne arăta îngrijorarea față de acțiunile Budapestei și ale UDMR. Audiența a avut un caracter amical, destins. Așa s-a ajuns la momentul în care dl TALPEȘ ne-a povestit că, spre deosebire de serviciile respective din celelalte țări socialiste, România este singur țară care a rezistat presiunilor din Vest și nu și-a deconspirat rețelele de agenți din Vest. Este, probabil, principalul motiv pentru care am multă prețuire pentru dl TALPEȘ. Mi-ar părea tare rău dacă m-am înșelat!…
ion coja